ICCJ. Decizia nr. 741/2004. Penal. Art.211 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 741/2004
Dosar nr. 4571/2003
Şedinţa publică din 6 februarie 2004
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 114 din 26 februarie 2003, pronunţată în dosarul nr. 11191/P/2001, Tribunalul Dolj în baza art. 211 alin. (2) lit. a) şi e) C. pen., cu aplicarea art. 99 şi următorii C. pen. şi art. 74 şi art. 76 C. pen., a condamnat pe inculpatul R.M.S. la pedeapsa de un an şi 6 luni închisoare, în condiţiile prevăzute de art. 64 şi art. 71 C. pen.
În baza art. 350 C. proc. pen. şi art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a menţinut starea de arest a inculpatului şi s-a dedus perioada reţinerii şi arestării preventive, începând cu 8 noiembrie 2002 şi până la pronunţarea sentinţei.
În baza art. 25 C. pen., raportat la art. 211 alin. (2) lit. a) şi e) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen. şi art. 74 şi art. 76 C. pen., a condamnat pe inculpatul E.D.A. la pedeapsa de 3 ani închisoare, în condiţiile prevăzute de art. 64 şi art. 71 C. pen.
În baza art. 25 C. pen., raportat la art. 211 alin. (2) lit. a) şi e) C. pen., cu aplicarea art. 99 şi următorii C. pen. şi art. 74 şi art. 76 C. pen., a condamnat pe inculpatul I.S. la pedeapsa de un an şi 6 luni închisoare, cu aplicarea art. 64 şi art. 71 C. pen.
A fost admisă în parte acţiunea civilă formulată de partea vătămată M.E. şi au fost obligaţi în solidar inculpaţii R.M.S. şi I.S., în solidar şi cu părţile responsabile civilmente I.I. şi I.M., la plata sumei de 1.500.000 lei despăgubiri către partea civilă.
Inculpaţii R.M.S., I.S. şi E.D.A., inculpaţii minori, în solidar cu părţile responsabile civilmente menţionate, la plata sumei de 2.000.000 lei cheltuieli judiciare către partea civilă, iar în baza art. 192 C. pen., au fost obligaţi în aceleaşi condiţii la plata sumei de câte 2.000.000 lei fiecare cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 800.000 lei reprezentând onorariu apărător din oficiu.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut în fapt că, în seara zilei de 8 mai 2001, în timp ce se aflau la o terasă din municipiul Craiova, inculpaţii au discutat despre posibilitatea de a procura sume de bani pe căi ilicite, un atare precedent existând deja la inculpatul R.M.S. care, anterior sustrăsese circa 7.000.000 lei de la părinţii săi.
Cu această ocazie, inculpaţii E.D.A. şi I.S., au relatat celuilalt inculpat, că un coleg de şcoală M.E., dispune de sume de bani şi poartă la vedere un lănţişor din aur, care poate fi cu uşurinţă sustras.
Convenind asupra detaliilor, au stabilit ca, în ziua următoare, să pună în executare planul stabilit.
Astfel, l-au atras pe M.E. la toaleta elevilor, dar datorită unor împrejurări nefavorabile, nu s-a trecut la executare.
La următoarea pauză între ore, inculpaţii l-au urmărit pe M.E., care se îndrepta spre magazinul părinţilor săi, situat în vecinătatea şcolii şi când au ajuns într-o zonă nefrecventată de elevi, l-au agresat fizic şi i-au smuls lănţişorul.
Întrucât partea vătămată a strigat pentru ajutor, inculpaţii E.D.A. şi I.S. l-au determinat pe celălalt inculpat, R.M.S. să restituie lănţişorul, iar cruciuliţa nu a fost restituită, deoarece nu a fost găsită, deşi a fost căutată insistent la locul faptei.
Inculpaţii E.D.A. şi I.S. au declarat apel, susţinând că greşit au fost condamnaţi pentru instigare la infracţiunea de tâlhărie, căci această infracţiune nu s-a consumat şi oricum faptele nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni.
Prin Decizia penală nr. 382 din 16 septembrie 2003, Curtea de Apel Craiova a respins apelurile, ca nefondate.
Se motivează că s-a stabilit în mod neîndoielnic că inculpatul R.M.S., instigat de ceilalţi inculpaţi, prin violenţă, a sustras lănţişorul părţii vătămate. Deci, infracţiunea s-a consumat, iar restituirea lănţişorului, mai puţin a cruciuliţei, este ulterioară consumării infracţiunii de tâlhărie.
Împotriva hotărârii instanţei de apel, inculpaţii I.S. şi E.D.A. au declarat recurs, solicitând reducerea pedepselor, susţinându-se de către primul recurent că regretă fapta comisă şi de către partea responsabilă civilmente I.I. că trebuie avut în vedere faptul că fiul său este la prima abatere, că regretă fapta comisă şi s-a integrat în societate.
Recursurile sunt nefondate.
Din verificarea dosarului cauzei, se constată că instanţele au reţinut corect situaţia de fapt şi vinovăţia inculpaţilor, în concordanţă cu probele administrate, iar încadrarea juridică a faptelor este, de asemenea, corectă.
Totodată, se constată că pedepsele aplicate celor doi inculpaţi recurenţi sunt bine individualizate, în raport cu criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)
De asemenea, se constată că s-a avut în vedere că inculpatul I.S. era minor la data comiterii faptei, iar inculpatul E.D.A. era major, precum şi că în favoarea ambilor militează circumstanţe atenuante.
Situaţiile invocate în recurs, de inculpatul I.S., au fost avute în vedere la aplicarea circumstanţelor atenuante şi la stabilirea cuantumului pedepselor.
Pe de altă parte, pedepsele aplicate se învederează ca necesare pentru realizarea scopului prevăzut de art. 52 C. pen.
Critica fiind nefondată şi cum nu se constată nici motive care ar putea fi examinate din oficiu, urmează a se respinge recursurile, ca nefondate, conform art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Totodată, recurenţii inculpaţi urmează a fi obligaţi să plătească statului, câte 1.500.000 lei cheltuieli judiciare, din care câte 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii I.S. şi E.D.A. împotriva deciziei penale nr. 382 din 16 septembrie2003 a Curţii de Apel Craiova.
Obligă recurenţii inculpaţi să plătească statului suma de câte 1.500.000 lei cheltuieli judiciare, din care câte 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă
Pronunţată în şedinţă publică, azi 6 februarie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 739/2004. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 742/2004. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs → |
|---|
