ICCJ. Decizia nr. 751/2004. Penal. Legea nr.26/1996. Recurs în anulare
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 751/2004
Dosar nr. 1771/2003
Şedinţa publică din 6 februarie 2004
Asupra recursului în anulare de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Judecătoria Focşani, prin sentinţa penală nr. 2387 din 18 octombrie 2002, definitivă prin neapelare, a condamnat, printre alţii, pe inculpatul S.N. la 10 luni închisoare, pentru infracţiunea de tăiere ilegală de arbori, prevăzută de art. 31 alin. (2) şi alin. (4) din O. nr. 96/1998 şi un an şi 6 luni închisoare, pentru infracţiunea de furt de arbori, prevăzută de art. 98 alin. (2)şi (4) şi Legea nr. 26/1996, ambele cu aplicarea art. 37 lit. a) şi art. 74, art. 76 lit. d) C. pen.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) din acelaşi cod, a dispus executarea pedepsei celei mai grele de un an şi 6 luni închisoare.
Conform art. 83 C. pen., a revocat suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 3 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 1256 din 25 mai 1999 a Judecătoriei Focşani şi, în baza art. 1 din Legea nr. 543 din 1 octombrie 2002, a constatat graţierea acesteia.
S-a reţinut că, în noaptea de 26 aprilie 2002, inculpatul S.N. împreună cu alţi doi făptuitori (condamnaţi în cauză) au tăiat în mod ilegal un arbore, pe care apoi l-au sustras, cauzând o pagubă de 5.067.258 lei părţii civile O.S.F.
Împotriva acestei hotărâri procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie a declarat recurs în anulare susţinând că instanţa, în mod greşit, având în vedere starea de recidivă a inculpatului, a constatat că pedeapsa anterioară de 3 ani închisoare, este graţiată, cu consecinţa executării pedepsei de un an şi 6 luni închisoare în loc de 4 ani şi 6 luni închisoare.
Recursul în anulare este fondat.
Potrivit art. 37 lit. a) C. pen., există recidivă când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni, cel condamnat săvârşeşte din nou o infracţiune cu intenţie înainte de începerea executării pedepsei, în timpul executării acesteia sau în stare de evadare, dacă pedeapsa prevăzută de lege pentru a doua infracţiune este închisoarea mai mare de un an.
Prin sentinţa penală nr. 1256 din 25 mai 1999 a Judecătoriei Focşani, definitivă prin neapelare, se anexează, inculpatul a fost condamnat la 3 ani închisoare, cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei pentru infracţiunea silvică, prevăzută de art. 97 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 26/1996.
Cum inculpatul a săvârşit, la 26 aprilie 2002, deci înăuntrul termenului de încercare de 5 ani, prevăzut de art. 82 C. pen., o infracţiune intenţionată, în mod corect instanţa, făcând aplicarea art. 83 C. pen., a revocat suspendarea executării pedepsei anterioare de 3 ani închisoare.
Pe de altă parte, constatând că inculpatul, prin săvârşirea în termenul de încercare, a unei noi infracţiuni cu intenţie pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de un an, a reţinut corect că sunt îndeplinite condiţiile recidivei postcondamnatorii prevăzută de art. 37 lit. a) C. pen.
Astfel, starea de recidivă şi, respectiv, calitatea de recidivist se dobândeşte în momentul săvârşirii celei de-a doua infracţiuni, în speţă, 26 aprilie 2002.
În aceste condiţii se constată că la apariţia Legii nr. 543/2002, (M. Of. nr. 726/4.10.2002), inculpatul se afla în stare de recidivă încă de la 26 aprilie 2002, având, deci, calitatea de recidivist care, potrivit art. 4 teza I din actul normativ menţionat, îl excepta de la beneficiul graţierii.
În consecinţă, conform art. 83 C. pen., instanţa trebuia să revoce suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 3 ani închisoare şi să dispună executarea acesteia pe lângă cea de un an şi 6 luni închisoare, aplicată în cauză, urmând ca inculpatul să execute, în total, 4 ani şi 6 luni închisoare.
Neprocedând în acest mod, instanţa a pronunţat o hotărâre contrară legii, motiv de casare prevăzut de art. 410 alin. (1) partea I pct. 71 C. proc. pen.
Urmează deci, să se admită recursul în anulare şi să se caseze hotărârea atacată potrivit dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul în anulare declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie împotriva sentinţei penale nr. 2387 din 18 octombrie 2002 a Judecătoriei Focşani, privind pe inculpatul S.N.
Casează hotărârea atacată şi înlătură aplicarea art. 1 şi 2 din Legea nr. 543/2002 cu privire la pedeapsa anterioară de 3 ani închisoare, stabilită prin sentinţa penală nr. 1256 din 25 mai 1999 a Judecătoriei Focşani.
Menţine revocarea suspendării condiţionate a executării acestei pedepse şi conform art. 83 C. pen., dispune ca inculpatul să o execute pe lângă pedeapsa de un an şi 6 luni închisoare, aplicată în prezenta cauză, urmând ca, în total, să execute 4 ani şi 6 luni închisoare.
Se anulează vechiul mandat de executare a pedepsei privind pe inculpatul S.N. şi se va emite un nou mandat, în baza prezentei hotărâri, cu deducerea timpului de detenţie executat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 6 februarie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 750/2004. Penal. Legea nr.472/2002. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 755/2004. Penal. Contestaţie executare. Recurs → |
|---|
