ICCJ. Decizia nr. 1091/2005. Penal. Revizuire. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1091/2005
Dosar nr. 7193/2004
Şedinţa publică din 14 februarie 2005
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 543/ PI din 7 iulie 2004, pronunţată de Tribunalul Timiş în dosarul nr. 2671/P/2004, s-a luat act de retragerea cererii de revizuire a sentinţei penale nr. 8552/P/2001 a Tribunalului Timiş, formulată de revizuienta N.E.
În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., a fost obligată revizuienta la plata sumei de 500.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel prima instanţă a reţinut următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 5 aprilie 2004, condamnata N.E. a solicitat revizuirea sentinţei penale nr. 835/2001 a Tribunalului Timiş, arătând în motivare că nu este vinovată de săvârşirea infracţiunii, fiind constrânsă de anchetatori să recunoască fapta, ceilalţi doi inculpaţi fiind vinovaţi de comiterea infracţiunii.
Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiş, în cuprinsul referatului înaintat instanţei, a concluzionat în sensul respingerii cererii de revizuire, arătând că, faţă de dispoziţiile art. 394 C. proc. pen., cererea ar fi admisibilă numai dacă faptele şi împrejurările noi invocate de condamnată ar duce la pronunţarea unei soluţii total opuse; ori, din studiul probelor a rezultat că revizuienta a recunoscut fapta şi a exercitat calea de atac împotriva hotărârii de condamnare.
La dosar a fost depusă prin registratura instanţei cererea revizuientei, prin care arată că îşi retrage cererea de revizuire, arătând în motivare că are şi alte dosare pe rol şi că mai are puţin timp până la liberarea condiţionată.
Faţă de această situaţie, văzând şi dispoziţiile art. 393, 394, 397 şi 406 C. proc. pen., instanţa a luat act de retragerea cererii de revizuire a sentinţei penale nr. 835/2001 a Tribunalului Timiş, apreciind că în raport de principiul disponibilităţii părţii asupra fiecărei cereri pe care o formulează în faţa instanţelor, revizuienta are dreptul să-şi retragă oricând cererea, deşi dispoziţiile art. 406 C. proc. pen., nu prevăd o asemenea soluţie. Astfel alin. (4) al acestui articol prevede respingerea cererii de revizuire atunci când aceasta ridica problema temeiniciei şi netemeiniciei cererii.
Împotriva sentinţei penale pronunţată de Tribunalul Timiş, în termen legal a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiş, criticând-o pentru netemeinicie şi nelegalitate, având în vedere că potrivit dispoziţiilor art. 403 alin. (3) şi art. 406 C. proc. pen., instanţa poate să se pronunţe fie în sensul admiterii cererii, atunci când există cazurile prevăzute de art. 394 C. proc. pen., fie în sensul respingerii ei, atunci când nu sunt incidente prevederile art. 394 C. proc. pen.
Se apreciază de către Parchet, că şi în condiţiile în care revizuientul revine asupra cererii sale şi îşi retrage cererea, instanţa nu poate lua act de această retragere, ci trebuie să se pronunţe, în sensul respingerii ei ca rămasă fără obiect.
Prin Decizia nr. 381/ A din 4 noiembrie 2004 a Curţii de Apel Timişoara, secţia penală, s-a respins ca nefondat apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiş, reţinându-se că nu există nici un impediment legal ca instituţiile retragerii şi renunţării, care sunt în general specifice căilor de atac ordinare, să nu poată fi extinse şi cu privire la calea extraordinară de atac a revizuirii. S-a mai făcut referire şi la dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen., care prevăd posibilitatea obligării la cheltuieli judiciare a persoanei căreia i s-a respins sau şi-a retras apelul, recursul ori cererea.
Împotriva acestor hotărâri, în termen legal, a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara, criticându-le pentru nelegalitate, sub aspectul greşitei soluţionări a fondului şi apelului în lipsa condamnatei aflate în stare de deţinere, precum şi a soluţionării în fond, deoarece s-a luat act de retragerea cererii de revizuire, în loc de a fi respinsă ca fără obiect.
Examinând hotărârile recurate prin prisma cazurilor de casare prevăzute de art. 3859 pct. 5 şi 171 C. proc. pen., Curtea constată că recursul este fondat.
În ceea ce priveşte primul motiv de recurs, se constată că, în mod greşit, instanţele au procedat la judecarea cauzei, în fond şi apel, în lipsa condamnatei, cu nesocotirea dispoziţiilor art. 402 alin. (3) C. proc. pen., aşa cum au fost modificate prin dispoziţiile Legii nr. 281/2003, potrivit cărora „persoana arestată este adusă la judecată", şi, respectiv, art. 375 alin. (3) din acelaşi cod.
Deoarece încălcarea dispoziţiilor relative la prezenţa inculpatului în instanţă, când acesta este obligatorie potrivit legii, atrage nulitatea prevăzută de art. 197 alin. (2) C. proc. pen., ambele hotărâri pronunţate în aceste condiţii sunt lovite de nulitate absolută, impunându-se casarea acestora.
Pentru aceste considerente, având în vedere dispoziţiile art. 38515 pct. 2 lit. c) C. proc. pen., Înalta Curte, va admite recursul formulat de parchet, va casa hotărârile atacate şi va trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Timiş, urmând ca al doilea motiv de recurs, ce vizează soluţia ce poate fi pronunţată în situaţia renunţării la cererea de revizuire, să fie avut în vedere la soluţionarea în fond a cauzei.
Conform dispoziţiilor art. 192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara, împotriva deciziei penale nr. 381 din 4 noiembrie 2004 a Curţii de Apel Timişoara, privind pe condamnata N.E.
Casează Decizia atacată şi sentinţa penală nr. 543 din 7 iulie 2004 a Tribunalului Timiş şi trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Timiş.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, pentru susţinerea intereselor intimatei condamnate, în sumă de 400.000 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 14 februarie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1090/2005. Penal. Revizuire. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 1094/2005. Penal. Contestaţie în anulare.... → |
|---|
