ICCJ. Decizia nr. 1109/2005. Penal. încheiere. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1109/2005
Dosar nr. 779/2005
Şedinţa publică din 14 februarie 2005
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din 26 ianuarie 2005, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, în dosarul nr. 1813P/Ap/2004, a fost menţinută măsura arestării preventive a inculpatului P.N., în temeiul art. 160b alin. (1) şi art. 3002 C. proc. pen., urmând ca la termenul din 23 februarie 2005, să se judece apelul declarat de acesta împotriva sentinţei penale nr. 587/ S din 5 noiembrie 2004 a Tribunalului Braşov.
Instanţa de apel a reţinut că se impune menţinerea arestării preventive luate faţă de inculpat, întrucât temeiurile care au determinat această măsură nu s-au modificat şi nu există motive pentru revocarea ei.
Împotriva încheierii a declarat recurs inculpatul P.N., solicitând revocarea arestării preventive şi punerea sa de îndată în libertate.
Examinând încheierea atacată pe baza lucrărilor şi materialului din dosarul cauzei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că recursul este nefondat.
Inculpatul a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv şi condamnat prin sentinţa penală nr. 587/ S din 5 noiembrie 2004 a Tribunalului Braşov, la 4 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor calificat, prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 şi art. 175 lit. c) cu aplicarea art. 74 lit. a) C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen.
Conform art. 350 C. proc. pen., s-a menţinut măsura arestării preventive a inculpatului şi în baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a computat reţinerea şi arestarea preventivă a acestuia începând cu data de 25 iunie 2004 la zi.
Astfel, cum în mod just a reţinut Curtea de Apel Braşov, temeiurile care au determinat luarea şi ulterior prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului nu au încetat să existe şi, mai mult, acesta a fost condamnat de instanţa de fond la 4 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru comiterea infracţiunii de tentativă la omor calificat. Faţă de gravitatea faptei şi de împrejurările în care a fost comisă, în mod corect, instanţa de apel a constatat că lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
În consecinţă, recursul declarat de inculpat împotriva încheierii pronunţată de Curtea de Apel Braşov urmează a fi respins ca nefondat, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul P.N. împotriva încheierii din 26 ianuarie 2005 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, în dosarul nr. 1813/P/AP/2004.
Obligă recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 800.000 lei, din care onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 200.000 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 14 februarie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2906/2005. Penal. Art.289 alin.1 c.pen. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 1206/2005. Penal → |
|---|
