ICCJ. Decizia nr. 1669/2005. Penal. întrerupere executare. Recurs

Decizii penale ICCJ 2005

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 1669/2005

Dosar nr. 595/2005

Şedinţa publică din 9 martie 2005

Asupra recursului de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 1484 din 25 noiembrie 2004, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, în dosarul nr. 2116/2004 a fost respinsă cererea de întrerupere a executării pedepsei închisorii formulată de petentul condamnat A.I. şi obligat la 400.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a constatat că materialul probator administrat nu a evidenţiat existenţa unor împrejurări speciale în sensul art. 455, raportat la art. 453 lit. c) C. proc. pen., care să justifice întreruperea pedepsei de 4 ani şi 9 luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 1215/2003 a Tribunalului Bucureşti în a cărei executare se află condamnatul.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel condamnatul, susţinând că în mod greşit instanţa de fond a considerat că nu erau îndeplinite dispoziţiile art. 455 C. proc. pen., întrucât din referatul de anchetă socială efectuat în cauză rezulta situaţia deosebită cu care se confruntă bunicii materni, care locuiesc într-un imobil degradat şi nu dispun de mijloacele necesare întreţinerii proprii.

Prin Decizia penală nr. 6 din 7 ianuarie 2005, Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, a respins, ca nefondat, apelul declarat de condamnatul A.I. împotriva sentinţei penale nr. 1484 din 25 noiembrie 2004 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală.

Împotriva acestei decizii, în termen legal, condamnatul A.I. a declarat recurs, considerând ca fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 453 lit. c) C. proc. pen.

Verificând actele dosarului, Curtea constată că recursul este nefondat din următoarele considerente:

Condamnatul, în cererea de întrerupere a executării pedepsei, a considerat că se află în condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 453 lit. c) C. proc. pen., precizând că bunicii săi au o vârstă înaintată, sunt bolnavi, locuinţa în care stau este în stadiu de degradare avansată, aceştia nu au venituri mari şi că el este unicul întreţinător al familiei.

Din ancheta socială efectuată în cauză rezultă că cei doi bunici locuiesc împreună cu mama condamnatului, că au o pensie şi o locuinţă modestă.

Toate aceste aspecte însă, nu pot fi privite ca nişte împrejurări speciale ce ar avea consecinţe grave pentru familia condamnatului, aşa cum cer dispoziţiile art. 453 lit. c) C. proc. pen.

În aceste condiţii, întreruperea executării pedepsei nu se impune, urmând ca în baza dispoziţiilor art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., să fie respins, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul A.I.

În raport de dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen., va fi obligat recurentul condamnat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul A.I. împotriva deciziei penale nr. 6 din 7 ianuarie 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.

Obligă recurentul condamnat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 800.000 lei, din care onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 200.000 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 9 martie 2005.

← ICCJ. Decizia nr. 1668/2005. Penal. Revizuire. Recurs  ICCJ. Decizia nr. 167/2005. Penal. Art.208, 209 c.pen. Recurs →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1669/2005. Penal. întrerupere executare. Recurs