ICCJ. Decizia nr. 1742/2005. Penal

Prin sentința penală nr. 864 din 27 octombrie 2004, Tribunalul Timiș l-a condamnat pe inculpatul S.V.S. la 13 ani închisoare și 10 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a), b), d) și e) C. pen., pentru infracțiunea de omor, prevăzută de art. 174 C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.

S-a revocat liberarea condiționată a inculpatului pentru restul de pedeapsă de 739 zile închisoare neexecutat din pedeapsa de 6 ani, aplicată prin sentința penală nr. 544 din 5 august 1998 a Tribunalului Timiș, pentru infracțiunea prevăzută de art. 211 C. pen.

S-a contopit acest rest cu pedeapsa din cauză și s-a dispus să execute pedeapsa cea mai grea de 13 ani închisoare, sporită cu un an, în total având de executat 14 ani închisoare.

în baza art. 11 pct. 2 lit. b) și art. 10 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., s-a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului, pentru infracțiunea prevăzută de art. 210 C. pen., raportat la art. 208 și art. 209 lit. g) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., prin schimbarea încadrării juridice a faptei din art. 208 și art. 209 lit. g) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.

S-a computat din pedeapsă durata arestului preventiv de la 16 martie 2004 la zi.

Inculpatul a fost obligat la 45.000.000 lei cheltuieli de spitalizare către Spitalul Clinic nr. 1 Județean Timișoara și 100.000.000 lei către partea civilă M.I.

Inculpatul a fost obligat și la cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că, în noaptea de 8 martie 2004, inculpatul și concubina lui C.A.S. au fost găzduiți de victima M.G. în casa lui din localitatea Herneacova, comuna Reca, jud. Timiș.

Se reține că gazda s-a culcat în același pat cu inculpatul și concubina lui în bucătărie și că noaptea, M.G. a început s-o mângâie pe corp pe C.A., culcată între cei doi bărbați.

C.A. l-a trezit pe inculpat și i-a relatat despre atitudinea victimei. Inculpatul a dorit să plece cu concubina din locuința victimei, însă la insistențele lui M.G. a rămas.

A doua zi inculpatul și concubina lui au lucrat în gospodăria lui M.G.

Sub pretextul că dorește să-i ofere obiecte de îmbrăcăminte, M.G. a invitat-o în casă pe C.A. și a sărutat-o propunându-i să-l părăsească pe inculpat și să se mute la el.

Din nou, C.A. i-a relatat inculpatului incidentul petrecut.

Seara, după terminarea lucrului M.G. i-a invitat la masă pe inculpat și concubina lui și i-a servit cu băutură și mâncare.

Din nou după ce inculpatul a adormit, M.G. i-a făcut avansuri numitei C.A. și i-a cerut să-l părăsească pe inculpat și să rămână la el.

C.A. l-a trezit pe inculpat și din nou i-a relatat acestuia despre avansurile lui M.G.

Tulburat de conduita lui M.G., inculpatul s-a hotărât să părăsească locuința acestuia și i-a cerut să-i plătească munca prestată peste zi. M.G. a refuzat însă să dea curs cererii inculpatului cu motivarea că masa care le-a fost oferită lui, concubinei, acoperă valoarea muncii prestate.

Și mai tulburat de comportarea lui M.G., inculpatul i-a aplicat victimei lovituri cu pumnii în zona feței, apoi cu un scaun, lovituri în zona capului.

După consumarea agresiunii, inculpatul a furat o borsetă cu 500.000 lei și un inel aparținând victimei, precum și o sticlă de 1 litru cu alcool.

A încercat apoi să fure mașina victimei din garaj, dar n-a putut-o porni.

în dimineața următoare, martorul M.V. a intrat în locuința victimei pe care a găsit-o fără cunoștință și plină de sânge.

A fost preluată de o ambulanță și internată în spital cu diagnosticul traumatism cranio-cerebral închis acut, hematom subdural drept, insuficiență respiratorie acută și comă gradul II. S-a constatat că victima prezenta mai multe plăgi escoriate faciale, cu sânge pe toată fața, echimoze hemitoracice și hematoame palpebrale bilaterale.

în data de 5 aprilie 2004, a survenit decesul victimei, din raportul de necropsie a cadavrului, rezultând că moartea victimei M.G. a fost violentă și s-a datorat hemoragiei laptomeningee medulare cervicale, urmare a traumatismului cranio-cerebral și cervical, survenit în cazul unui politraumatism. Potrivit raportului, leziunile de violență s-au putut produce prin lovire directă și repetată cu un corp dur.

în cursul procesului penal inculpatul a recunoscut că l-a agresat pe M.G. în condițiile mai sus arătate.

Prin decizia penală nr. 19/A/2005 Curtea de Apel Timișoara a respins, ca nefondat, apelul inculpatului S.V.S. împotriva sentinței nr. 864 din 27 octombrie 2004 a Tribunalului Timiș.

împotriva deciziei a declarat recurs inculpatul care a criticat hotărârile pentru încadrarea juridică dată faptei în infracțiunea de omor în loc de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte și pentru pedeapsă pe care o consideră prea severă, motive de casare prevăzute de art. 3859pct. 14 și 17 C. proc. pen.

Recursul este fondat:

Potrivit art. 73 lit. b) C. proc. pen., săvârșirea infracțiunii sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții, determinată de o provocare din partea persoanei vătămate, produsă prin violență, printr-o atingere gravă a demnității persoanei sau prin altă acțiune ilicită gravă, constituie circumstanța atenuantă legală a provocării, iar conform art. 72 alin. (1) C. pen., la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Din probele dosarului rezultă neîndoielnic că victima care i-a angajat ocazional la muncă pe inculpat și concubina lui a făcut avansuri sexuale acesteia de mai multe ori, într-un scurt interval de timp. Astfel, s-a culcat noaptea lângă ea în bucătărie deși cea mai mare parte a casei era nefolosită.

A mângâiat-o pe corp în timpul nopții, a sărutat-o a doua zi și a încercat s-o amăgească să rămână cu el și să-l părăsească pe inculpat cu care C.A. avea un copil minor. După toate aceste incidente, C.A. i-a relatat inculpatului care a fost cuprins de o reală și justificată tulburare, amplificată de împrejurarea că hotărât în aceste condiții să părăsească domiciliul victimei cu concubina, i s-a refuzat plata muncii prestate la care în mod firesc era îndreptățit.

Așa fiind, Curtea constată că inculpatul s-a aflat în situația prevăzută de art. 73 lit. b) C. proc. pen., astfel că potrivit art. 76 lit. a) C. proc. pen., pedeapsa pentru omor va fi redusă după casare, sub minimul special după descontopirea pedepselor.

în ce privește motivul prevăzut de art. 3859pct. 17 C. proc. pen., invocat de inculpat, potrivit căruia fapta lui constituie infracțiunea de loviri cauzatoare de moarte, prevăzută de art. 183 C. pen., și nu omor prevăzută de art. 174 C. pen., acesta nu este întemeiat.

Este de esența infracțiunii prevăzută de art. 183 C. pen., împrejurarea că făptuitorul comite agresiunea asupra victimei intenționat acceptând sau urmărind că integritatea fizică a acesteia va fi lezată. Rezultatul mai grav, moartea victimei, se produce însă din culpă, făptuitorul neintenționând să omoare victima.

Spre deosebire de această situație în cazul omorului, inculpatul acționează cu intenția de a suprima viața victimei.

Prin urmare ceea ce diferențiază infracțiunea prevăzută de art. 183 C. pen., de aceea prevăzută de art. 174 C. pen., este atitudinea subiectivă față de rezultatul acțiunilor întreprinse de inculpat împotriva victimei.

Această atitudine este relevată de materialitatea faptelor.

în cauză inculpatul a lovit victima cu un scaun din lemn, obiect contondent, relativ greu.

A vizat zona capului și a lovit în mod repetat. Ca atare, lovind victima în cap cu un obiect contondent apt de a ucide, insistând în mod repetat cu loviturile este neîndoielnic că inculpatul a urmărit suprimarea vieții victimei sau cel puțin a acceptat acest rezultat, astfel că fapta lui constituie infracțiunea de omor și nu loviri sau vătămări cauzatoare de moarte.

Așa fiind, Curtea în temeiul art. 38515 pct. 2 lit. d), văzând și dispozițiile art. 3859pct. 14 C. proc. pen., va admite recursul inculpatului, va casa decizia atacată și sentința, va înlătura sporul.

Va descontopi pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului în componente.

Va face aplicarea dispozițiilor art. 73 lit. b) și art. 76 lit. a) C. pen., și va reduce pedeapsa pentru infracțiunea prevăzută de art. 174 C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., de la 13 ani închisoare la 9 ani închisoare.

Conform art. 61 C. pen., va contopi pedeapsa de 9 ani închisoare, aplicată în cauză cu restul de pedeapsă de 739 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 6 ani, aplicată prin decizia penală nr. 544/1998 a Tribunalului Timiș și va menține sporul de un an închisoare, rămânând ca în final inculpatul să execute 10 ani închisoare.

Va fi redus cuantumul despăgubirilor civile la care a fost obligat inculpatul către partea civilă M.I. la 50 milioane lei. Se va computa din pedeapsă durata arestului preventiv.

Au fost menținute restul dispozițiilor.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1742/2005. Penal