ICCJ. Decizia nr. 2109/2005. Penal. Art. 174 Cod Penal. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2109/2005
Dosar nr. 1199/2005
Şedinţa publică din 28 martie 2005
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 288 din 3 noiembrie 2004, inculpatul D.V. a fost condamnat la 14 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de omor, prevăzută de art. 174 C. pen.
Conform art. 65 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei.
S-a menţinut starea de arest şi s-a dedus prevenţia de la 7 iulie 2004.
A fost obligat inculpatul să plătească părţii civile O.Şt. suma de 30.271.000 lei daune materiale şi 10.000.000 lei daune morale.
Pentru a pronunţa această sentinţă, tribunalul a reţinut că, la data de 6 iulie 2004, fiind sub influenţa alcoolului, a avut un conflict cu victima C.S., care a degenerat în lovirea acesteia din urmă cu o scândură, pumnii şi picioarele, apoi i-a comprimat toracele şi abdomenul de planul dur al solului, determinând decesul chiar în locul agresiunii.
Raportul medico legal concluzionează un politraumatism toracic cu fracturi costale, produse prin acte repetate de lovire cu corpuri contondente, cădere pe un plan dur şi compresiunea toracelui, moartea fiind urmarea insuficienţei respiratorii acute consecutive leziunilor descrise.
Faptele au fost dovedite cu raportul de constatare medico legală nr. II/158 al Serviciului de Medicină Legală Sibiu, procesul verbal de consemnare a autodenunţului, procesul verbal de ridicare a obiectelor de îmbrăcăminte, raportul de expertiză medico legală serologică, declaraţiile martorilor, coroborate cu recunoaşterea inculpatului.
Împotriva sentinţei, inculpatul a declarat apel, respins de Curtea de Apel Alba Iulia, prin Decizia penală nr. 32 din 1 februarie 2005.
Împotriva deciziei inculpatul a declarat recurs solicitând schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de omor în infracţiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, iar în subsidiar reducerea pedepsei.
Recursul este nefondat.
Instanţele au făcut o corectă apreciere a probelor, pe baza cărora au stabilit că inculpatul a comis infracţiunea de omor.
Faptul de a fi aplicat victimei, în mod repetat, lovituri puternice, cu un corp contondent, cu pumnii şi picioarele, în zone vitale, provocându-i multiple traumatisme, ce au condus la deces, constituie infracţiunea de omor, iar nu aceea de loviri cauzatoare de moarte.
Inculpatul a prevăzut, în context, în mod neîndoielnic, rezultatul posibil al acţiunii sale şi chiar dacă nu l-a urmărit, a acceptat producerea lui, astfel că el a acţionat cu intenţia de a ucide, şi nu de a produce numai vătămări corporale cărora decesul le-ar fi urmat ca un rezultat praeterintenţionat.
Împrejurarea că decesul s-a produs nu ca urmare a leziunilor descrise, ci datorită insuficienţei acute consecutive acestora, nu prezintă relevanţă în ceea ce priveşte încadrarea juridică, de vreme ce aceste afecţiuni s-au aflat în legătură de cauzalitate cu politraumatismele menţionate în raportul medico legal.
În ceea ce priveşte pedeapsa aplicată, aceasta corespunde criteriilor de individualizare invocate în art. 52 C. pen., reflectând atât pericolul social al faptei comise, omor cât şi datele ce caracterizează persoana inculpatului.
Drept urmare, recursul va fi respins, ca nefondat, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., neconstatându-se nelegalităţi, care, avute în vedere din oficiu, să conducă la admiterea acestuia.
Inculpatul va fi obligat la cheltuieli judiciare conform dispozitivului.
Se va deduce din pedeapsă prevenţia de la 7 iulie 2004 la 28 martie 2005.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul D.V. împotriva deciziei penale nr. 32/ A din 1 februarie 2005 a Curţii de Apel Alba Iulia.
Deduce din pedeapsă timpul reţinerii şi arestării preventive a inculpatului de la 7 iulie 2004 la 28 martie 2005.
Obligă pe recurent la plata sumei de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 28 martie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 2107/2005. Penal. Art. 174 Cod Penal. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2110/2005. Penal. Art. 20 rap. la art. 174 Cod... → |
---|