ICCJ. Decizia nr. 2113/2005. Penal. Art. 211 Cod Penal. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 2113/2005

Dosar nr. 1040/2005

Şedinţa publică din 28 martie 2005

Asupra recursurilor de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 341 din 23 septembrie 2004, Tribunalul Bihor a dispus următoarele:

1. În baza art. 211 alin. (2) lit. b) şi art. 211 alin. (21) lit. a), c) şi e) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen. şi art. 37 lit. a) C. pen., a fost condamnat inculpatul R.F. la o pedeapsă de 10 ani închisoare (pct. 1 rechizitoriu).

În baza art. 211 alin. (2) lit. b) şi art. 211 alin. (21) lit. a) şi c) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen. şi art. 37 lit. a) C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la o pedeapsă de 8 ani închisoare (pct. 2 rechizitoriu).

În baza art. 208 alin. (1) – art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 42 C. pen. şi art. 75 lit. a) C. pen. şi art. 37 lit. a) C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la o pedeapsă de 5 ani închisoare (pct. 2-11 din rechizitoriu).

În baza art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 34 lit. b) C. pen., inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare, care a fost sporită cu un an închisoare, urmând ca inculpatul să execute o pedeapsă de 11 ani închisoare.

În baza art. 83 C. pen., s-a revocat suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 2 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 149 din 30 octombrie 2002 a Tribunalului Militar Timiş, adăugându-se această pedeapsă la pedeapsa aplicată, inculpatul urmând să execute în final o pedeapsă de 13 ani închisoare, în regim de detenţie, cu aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)

În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi arestului preventiv de la 21 noiembrie 2003 la zi, iar în baza art. 350 C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest preventiv a inculpatului.

2. În baza art. 211 alin. (2) lit. b) şi art. 211 alin. (21) lit. a), c) şi e) C. pen., cu aplicarea art. 99 alin. (2) C. pen., a fost condamnat inculpatul H.T. junior la o pedeapsă de 4 ani închisoare (pct. 1 rechizitoriu).

În baza art. 211 alin. (2) lit. b) şi art. 211 alin. (21) lit. a) şi c) C. pen., cu aplicarea art. 99 alin. (2) C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la o pedeapsă de 4 ani închisoare (pct. 2 rechizitoriu).

În baza art. 208 alin. (1) – art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 42 C. pen., cu aplicarea art. 99 alin. (2) C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la o pedeapsă de 3 ani închisoare (pct. 2-11 din rechizitoriu).

În baza art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 34 lit. b) C. pen., inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare, care a fost sporită cu 6 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute o pedeapsă de 4 ani şi 6 luni închisoare, în regim de detenţie, cu aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)

În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi arestului preventiv de la 5 decembrie 2003 la zi şi în baza art. 350 C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest preventiv a inculpatului.

3. În baza art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), raportat la art. 208 alin. (1) – art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen. şi art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), a fost condamnat inculpatul V.I.I. la o pedeapsă de 4 ani închisoare (pct. 1 rechizitoriu).

În baza art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), raportat la art. 208 alin. (1) – art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 42 C. pen. şi art. 75 lit. c) C. pen. şi art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), a fost condamnat acelaşi inculpat la o pedeapsă de 5 ani închisoare (pct. 4 - 11 din rechizitoriu).

În baza art. 208 alin. (1) – art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen. şi art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), a fost condamnat acelaşi inculpat la o pedeapsă de 4 ani închisoare (pct. 2 rechizitoriu).

În baza art. 208 alin. (1) – art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen. şi art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), a fost condamnat acelaşi inculpat la o pedeapsă de 4 ani închisoare (pct. 3 rechizitoriu).

În baza art. 211 alin. (2) lit. b) – art. 211 alin. (21) lit. a) şi c) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) şi art. 75 lit. c) C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la o pedeapsă de 8 ani închisoare (pct. 2 rechizitoriu).

În baza art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 34 lit. b) C. pen., inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea de 8 ani închisoare, care a fost sporită cu 6 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute o pedeapsă de 8 ani şi 6 luni închisoare.

În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reţinerii din 21 noiembrie 2003 şi reţinerea şi arestarea preventivă de la 15 decembrie 2003 la zi şi în baza art. 350 C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest preventiv a inculpatului.

4. În baza art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), raportat la art. 208 alin. (1) – art. 209 alin. (1) lit. a), g, i C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., a fost condamnat inculpatul H.T. senior la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare în regim de detenţie, cu aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)

În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din pedeapsa aplicată, durata reţinerii de la 21 noiembrie 2003 şi reţinerea şi arestarea preventivă de la 8 decembrie 2003 la zi şi în baza art. 350 C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest preventiv a inculpatului.

5. În baza art. 211 alin. (2) lit. b) – art. 211 alin. (21) lit. a), c) şi e) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., a fost condamnat inculpatul H.T.R. la o pedeapsă de 7 ani şi 6 luni închisoare, în regim de detenţie cu aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)

În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi arestului preventiv de la 21 noiembrie 2003 la zi şi în baza art. 350 C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest preventiv a inculpatului.

În baza art. 14 şi art. 346 C. proc. pen. şi art. 998 şi urm. C. civ., au fost obligaţi inculpaţii R.F., V.I.I., H.T.R., H.T. senior şi H.T. junior, în solidar cu partea responsabilă civilmente H.T. Ana să plătească părţii civile F.P., domiciliată în Sânmartin, suma de 120.000.000 cu titlu de despăgubiri civile.

În baza art. 14 şi art. 346 C. proc. pen. şi art. 998 şi urm. C. civ. au fost obligaţi inculpaţii R.F., V.I.I., H.T. junior în solidar cu partea responsabilă civilmente H.T.A. să plătească suma de 1.000.000 lei cu titlu de despăgubiri civile părţii civile V.L., domiciliat în Oradea, suma de 1.500.000 lei părţii civile T.F., domiciliat în Oradea, suma de 300.000 lei părţii civile M.F., domiciliată în Oradea, suma de 1.500.000 lei părţii civile T.R., domiciliat în Betfia, suma de 3.500.000 lei părţii civile T.T., domiciliat în comuna Felcheriu, suma de 3.000.000 lei părţii civile P.V., domiciliat în Betfia.

În baza art. 14 şi art. 346 C. proc. pen. şi art. 998 şi urm. C. civ., au fost obligaţi în solidar inculpaţii R.F., H.T.R. şi H.T. junior în solidar cu partea responsabilă civilmente H.T.A. să plătească părţii civile F.P., suma de 40.000.000 lei cu titlu de daune morale.

În baza art. 14 şi art. 346 C. proc. pen. şi art. 998 şi urm. C. civ., au fost obligaţi în solidar inculpaţii R.F., H.T.R. şi H.T. junior în solidar cu partea responsabilă civilmente H.T.A. să plătească părţii civile C.A.S. Bihor suma de 8.152.455 lei cu titlu de despăgubiri, reprezentând contravaloarea îngrijirilor medicale acordate părţii civile F.P.

În baza art. 191 C. proc. pen., au fost obligaţi inculpaţii R.F., V.I.I., H.T.R., H.T. senior şi H.T. junior în solidar cu partea responsabilă civilmente H.T.A. să plătească suma de 4.000.000 lei fiecare, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că, la data de 20 noiembrie 2003, inculpaţii au plecat în satul Cheriu, ora 18,00, cu scopul de a fura bani şi bijuterii de la numita F.P. pe care o cunoştea inculpatul R.F. şi despre care ştia că locuieşte singură.

Astfel, în apropierea casei părţii vătămate, inculpaţii R.F.,H.T. senior, V.I.I., H.T.R. au trecut peste gardul grădinii, iar ceilalţi inculpaţi au rămas să asigure paza. Ulterior, inculpaţii R.F., H.T. jr. şi H.T.R. s-au urcat pe un placaj, ajungând pe acoperiş şi prin efracţie au pătruns în baia de la etajul casei şi apoi au căutat bani şi bunuri prin camere, iar într-o anexă au găsit mai multe ceasuri pe care le-a luat R.F., rămânând o amprentă pe cutia respectivă, după care aceştia au coborât la parte pentru a căuta bani şi bijuterii.

În acest moment s-a trezit partea vătămată F.P., care a aprins becul şi văzându-i i-a întrebat ce caută acolo, condiţie în care aceştia au agresat-o, i-a smuls cerceii din urechi şi un inel de pe deget, după care inculpatul R.F. a înţepat-o cu un cuţit în spate, provocându-i leziuni ce au necesitat 15 zile de îngrijiri medicale, fiindu-i pusă viaţa în primejdie.

Inculpaţii au părăsit locuinţa, s-au întâlnit cu ceilalţi, împărţind banii între ei, câte 500.000 lei fiecare, precum şi Euro şi dolari americani.

S-a mai reţinut că inculpaţii V.I.I. şi H.T., pentru a-şi asigura alibiuri pentru seara respectivă, după împărţirea bunurilor, s-au deplasat la locuinţa martorului L.M., care fiind audiat, a declarat că cei doi au plecat din locuinţa sa, în jurul orelor 23,30, şi au stat doar o oră şi jumătate.

A doua zi dimineaţa au fost descoperiţi de organele de poliţie, fiind recuperată o parte din bani şi cerceii, partea vătămată constituindu-se parte civilă cu suma de 55.000.000 lei.

În noaptea de 30 septembrie spre 1 octombrie 2003, inculpaţii H.T. jr., V.I.I. şi R.F. au pătruns în locuinţa (cabana) numitului V.L. de unde au sustras un televizor defect alb-negru şi o pătură din lână, cauzând un prejudiciu de un milion de lei. Constatând că televizorul este defect, l-au aruncat şi au pătruns în locuinţa numitului T.F., din aceeaşi curte prin efracţie, de unde au sustras un televizor Panasonic, 750.000 lei şi un ceas de perete, creând un prejudiciu de 6 milioane lei, folosind violenţa împotriva acestuia.

Ulterior, televizorul a fost recuperat, încât constituirea de parte civilă a fost de numai un milion lei.

În noaptea de 29 octombrie 2003, inculpaţii V.I.I., H.T. jr. şi R.F., folosind aceeaşi modalitate de acţionare, au sustras o serie de bunuri din locuinţa numitei S.M., creând un prejudiciu de 10 milioane lei, bunuri care ulterior, au fost vândute, dar recuperate în final de la aceştia.

În seara zilei de 6 noiembrie 2003, în aceleaşi condiţii, inculpaţii R.F. şi H.T. jr. au sustras bunuri în valoare de 7 milioane lei de la numita F.P., bunuri recuperate, iar la 13 noiembrie 2004, bunuri în valoare de 2 milioane lei de la numitul T.R.

S-a mai reţinut că, în urma efectuării raportului de constatare tehnico-ştiinţific, s-au depistat urme papilare ale inculpaţilor.

În noaptea de 28 octombrie şi 18 noiembrie 2003, aceeaşi inculpaţi au sustras din locuinţa numitului B.V., bunuri în valoare de 5 milioane lei, fiindu-le asigurată paza de inculpatul V.I.I. Fiind recuperate parte din bunuri, partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 3,5 milioane lei.

În noaptea de 18 noiembrie 2003, aceiaşi inculpaţi au sustras, prin escaladare, un topor (300.000 lei) din locuinţa numitei M.F. şi alte bunuri în valoare de 10 milioane lei şi, respectiv, 4 milioane lei de la locuinţa familiei T.T. şi de 2 milioane lei din locuinţa numitei A.A.

În intervalul 1 noiembrie – 20 noiembrie 2003, aceiaşi inculpaţi au pătruns prin efracţie, într-o anexă a locuinţei numitului Şt.D. de unde a sustras un fierăstrău mecanic în valoare de 3 milioane lei care ulterior, a fost predat părţii civile.

În sfârşit, într-o noapte din luna noiembrie 2003, aceiaşi inculpaţi au sustras, prin efracţie, din locuinţa părţii P.V. un televizor color Symbol în valoare de 9 milioane lei care, a fost vândut dar recuperat de la cumpărătoarea R.F.I.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel inculpaţii, solicitând desfiinţarea acesteia şi în rejudecarea cauzei, reducerea pedepsei, iar inculpatul V.I.I., rejudecarea cauzei, întrucât unii dintre făptuitori nu au fost condamnaţi.

Prin Decizia penală nr. 1/ A din 4 ianuarie 2005, Curtea de Apel Oradea a respins, ca nefondate, apelurile.

Împotriva acestei hotărâri pronunţată de instanţa de control judiciar, inculpaţii au declarat recurs susţinând:

- inculpatul H.T., admiterea recursului şi prin aplicarea circumstanţelor atenuante, reducerea pedepsei;

- inculpatul R.F. a solicitat, de asemenea, reducerea pedepsei iar

- inculpatul V.I.I. a solicitat, în principal, achitarea, susţinând că nu s-a aflat la locul faptei, iar în subsidiar, reducerea pedepsei.

Recursurile sunt nefondate.

Examinând hotărârile atacate în raport de criticile formulate care coincid cazurilor de casare prevăzute de art. 3859 pct. 18 şi 14 C. proc. pen., Curtea constată că, instanţele analizând ansamblul probator administrat în cauză au făcut o corectă încadrare juridică a faptelor, reţinând vinovăţia acestora şi o justă individualizare a pedepselor.

Este adevărat că, în toate fazele procesuale inculpatul V.I.I. a negat comiterea faptelor. În recurs susţinând că, nu s-a aflat la locul faptei.

Această conduită procesuală nu justifică însă o soluţie de achitare sau existenţa unei erori grave de fapt, atâta timp cât, probatoriul a demonstrat cu totul o altă situaţie de fapt, inclusiv vinovăţia acestuia.

Inculpatul, aşa cum rezultă din expunerea pe larg a situaţiei de fapt, a asigurat de fiecare dată paza celorlalţi inculpaţi, iar cu ocazia sustragerii din noaptea de 30 septembrie spre 1 octombrie 2003 a imobilizat partea vătămată, acoperindu-i gura cu palma, împiedicând-o astfel să strige.

În acest context, este evidentă vinovăţia inculpatului în comiterea faptelor pentru care a fost condamnat.

Sub aspectul individualizării pedepsei, legală este şi pedeapsa aplicată acestui inculpat ca şi a celorlalţi, instanţele procedând la o judicioasă valorificare a criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), în raport cu pericolul social foarte ridicat al faptelor, modalitatea concretă a comiterii acestora cât şi consecvenţa infracţională, ceea ce nu justifică o reducere a pedepselor, acestea fiind de natură să asigure prevenţia, reeducarea şi reinserţia inculpaţilor în societate.

Pe cale de consecinţă, Curtea, în temeiul prevederilor art. 38515 pct. 2 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţi.

Va deduce din pedepsele aplicate, timpul arestării preventive.

Văzând şi prevederile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii H.T.R., R.F. şi V.I.I. împotriva deciziei penale nr. 1/ A din 4 ianuarie 2005 a Curţii de Apel Oradea.

Deduce din pedeapsă timpul arestării preventive a inculpaţilor H.T.R. şi R.F. de la 21 noiembrie 2003 la 28 martie 2005 şi pentru inculpatul V.I.I. reţinerea din 21 noiembrie 2003 şi reţinerea şi arestarea de la 15 decembrie 2003 la 28 martie 2005.

Obligă pe fiecare recurent la plata sumei de câte 1.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 28 martie 2005.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2113/2005. Penal. Art. 211 Cod Penal. Recurs