ICCJ. Decizia nr. 2352/2005. Penal

Prin sentința penală nr. 1419 din 9 noiembrie 2004, pronunțată în dosarul nr. 3172/2004, Tribunalul București, secția a II-a penală, a respins, ca nefondată, cererea de întrerupere a executării pedepsei formulată de condamnatul D.G. și a dispus obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 300.000 lei.

Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut, că nu există motive temeinice care să justifice o întrerupere a executării pedepsei închisorii pe motive familiale invocate de petent, întrucât datele furnizate de ancheta socială efectuată la domiciliul mamei sale, nu au evidențiat împrejurări speciale ce ar putea avea consecințe grave pentru el sau familie.

împotriva acestei hotărâri a declarat apel, în termen, condamnatul, reiterând și pe această cale cererea de întrerupere a executării pedepsei, întrucât mama sa este grav bolnavă și are nevoie de ajutorul său.

Prin decizia penală nr. 938 din 9 decembrie 2004, Curtea de Apel București, secția a II-a penală, a respins, ca nefondat, apelul declarat de condamnat, apreciind ca fiind legală și temeinică soluția pronunțată de prima instanță.

împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs condamnatul D.G., fără a-l motiva, iar apărătorul desemnat din oficiu a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor și, pe fond, admiterea cererii de întrerupere a executării pedepsei în baza dispozițiilor art. 455, raportat la art. 453 lit. c) C. proc. pen.

Verificând hotărârile atacate, prin prisma motivului de recurs, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept ale cauzei, înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce vor fi expuse.

în raport de motivul invocat de condamnat în cererea de întrerupere a executării pedepsei, Tribunalul București a dispus efectuarea unei anchete sociale la domiciliul acestuia.

Din examinarea anchetei sociale efectuate de C.S.A.T. din cadrul Consiliului Local al municipiului Mangalia rezultă că mama condamnatului este bolnavă, având diagnosticul "hepatită cronică lent evolutivă", conform certificatului medical nr. 4754 din 10 septembrie 2003 emis de Spitalul Municipal Mangalia, nu lucrează și nu realizează nici un venit.

De asemenea, se arată că aceasta locuiește într-un apartament proprietate personală, corespunzător mobilat și îngrijit, împreună cu celălalt fiu, D.Șt., în vârstă de 24 de ani.

Așa încât, raportând dispozițiile art. 455 și art. 453 lit. c) C. proc. pen., invocate de condamnat, la situația de fapt reținută în cauză, înalta Curte apreciază că, în mod corect și temeinic, atât prima instanță, cât și instanța de apel au respins cererea de întrerupere a executării pedepsei deoarece împrejurarea invocată de condamnat nu reprezintă o împrejurare specială din cauza căreia executarea pedepsei închisorii ar avea consecințe grave pentru condamnat sau familia sa.

Față de aceste considerente, înalta Curte apreciază că hotărârile pronunțate în cauză sunt temeinice și legale, iar recursul este nefondat, urmând a fi respins, ca atare, în baza dispozițiilor art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

în temeiul dispozițiilor art. 192 alin. (2) C. proc. pen., a fost obligat recurentul condamnat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2352/2005. Penal