ICCJ. Decizia nr. 2381/2005. Penal
| Comentarii |
|
Prin rechizitoriul nr. 83/ P din 21 decembrie 1999, Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș a dispus trimiterea în judecată a inculpaților:
- H.A.J., pentru săvârșirea a două infracțiuni prevăzute de art. 200 [(actualmente art. 269 alin. (1) pct. 3)] din Legea nr. 31/1990, cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), precum și a câte unei infracțiuni prevăzute de art. 12 și art. 13 din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) și art. 40 din Legea nr. 82/1991, raportat la art. 289 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);
- G.M., pentru săvârșirea unei infracțiuni prevăzute de art. 13 din Legea nr. 87/1994 și a unei infracțiuni prevăzute de art. 40 din Legea nr. 82/1991, ambele cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
S-a reținut că, în perioada 10 aprilie 1992 - 10 octombrie 1997, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, deși avea cunoștință că nu se procedase la vărsarea aportului de capital social în natură, în valoare de 5000 dolari S.U.A., inculpatul H.A.J. a început mai multe operațiuni comerciale în numele SC O. SRL Timișoara, pe care o administra. De asemenea, în anul 1996, a înstrăinat mai multe mijloace fixe aparținând SC O.I. SRL Timișoara, al cărei administrator era, pentru care nu plătise taxe vamale, deoarece reprezentau aport de capital social în natură și pentru care exista, din această cauză, interdicția înstrăinării către SC O. SRL Timișoara, pe care, de asemenea, o administra. în acest mod a produs D.R.V. Timișoara, un prejudiciu în sumă de 79.010.868 lei (valoare valabilă pentru anul 1997).
Totodată, a dispus ca inculpatul G.M., contabil al SC O. SRL Timișoara, condamnat în cauză, să înregistreze în mod ilegal, în mai multe rânduri, în lunile noiembrie și decembrie 1996, cheltuieli care nu aveau la bază operațiuni reale, și care au determinat rezultatele financiare din bilanțul contabil și au diminuat obligațiile financiare către stat, în cuantum total de 106.681.750 lei.
Prin sentința penală nr. 3235 din 18 noiembrie 2002, Judecătoria Timișoara a dispus, între altele, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., achitarea inculpatului H.A.J., pentru săvârșirea a două infracțiuni de începere a operațiunilor comerciale înainte de vărsarea integrală a capitalului social, prevăzute de art. 200 pct. 1 din Legea nr. 31/1990, cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP)
De asemenea, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., s-a dispus achitarea acestui inculpat pentru infracțiunea prevăzută de art. 12 din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. b1) C. proc. pen., cu aplicarea art. 181alin. (1) C. pen., s-a dispus achitarea aceluiași inculpat pentru infracțiunea prevăzută de art. 13 din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), iar în temeiul art. 91, raportat la art. 181alin. (3) C. pen., i s-a aplicat sancțiunea administrativă a amenzii în cuantum de 1.000.000 lei
în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., același inculpat a fost achitat pentru săvârșirea infracțiunii de fals, prevăzută de art. 40 din Legea nr. 82/1991, raportat la art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., a fost achitat inculpatul G.M., pentru infracțiunea prevăzută de art. 13 din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. b1) C. proc. pen., cu aplicarea art. 181alin. (1) C. pen., a dispus achitarea aceluiași inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de fals, prevăzută de art. 40 din Legea nr. 82/1991, raportat la art. 289, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
Prin decizia penală nr. 638/ A din 17 octombrie 2003, Tribunalul Timiș a admis apelurile inculpaților H.A.J. și G.M. și în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., l-a achitat pe primul inculpat pentru infracțiunea prevăzută de art. 13 din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), iar în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., l-a achitat pe al doilea inculpat, pentru infracțiunea prevăzută de art. 40 din Legea nr. 82/1991, raportat la art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP)
Prin decizia penală nr. 206/ R din 10 martie 2004, Curtea de Apel Timișoara a admis recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș și a dispus, în baza art. 200 pct. 1 din Legea nr. 31/1990 (două fapte), art. 12 și art. 13 din Legea nr. 87/1994, condamnarea inculpatului H.A.J. la patru pedepse de câte 2 ani închisoare.
în baza art. 40 din Legea nr. 82/1991, cu aplicarea art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), l-a condamnat pe același inculpat la o pedeapsă de un an închisoare.
în baza art. 33 și art. 34 C. pen., a contopit pedepsele aplicate în cea mai grea de 2 ani închisoare, iar în baza art. 81 C. pen., a dispus suspendarea exercitării pe durata unui termen de încercare de 4 ani.
în baza art. 409 și art. 410 alin. (1) partea I pct. 5 teza a II-a și pct. 71 C. proc. pen., procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție a declarat recurs în anulare împotriva hotărârilor pronunțate, întrucât, în cauză există o cauză de înlăturare a răspunderii penale (prescripția specială) și s-a omis aplicarea dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 543/2002 cu privire la pedeapsa de un an închisoare, stabilită pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 40 din Legea nr. 82/1991, raportat la art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP)
Recursul în anulare este fondat.
în ce privește solicitarea aplicării art. 1 din Legea nr. 543/2002, cu privire la pedeapsa de 8 luni închisoare, stabilită pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 40 din Legea nr. 82/1991, raportat la art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), ridicată prin recursul în anulare, se constată că este nefondată și va fi respinsă, ca atare.
Potrivit art. 40 din Legea nr. 82/1991, "efectuarea cu știință de înregistrări inexacte, precum și omisiunea cu știință a înregistrărilor în contabilitate având drept consecință denaturarea veniturilor, cheltuielilor, rezultatelor financiare și elementelor patrimoniale ce se reflectă în bilanțul contabil constituie infracțiunea de fals intelectual și se pedepsește conform legii".
Deci dispozițiile acestui articol trimit la art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), care privește infracțiunea sus-menționată.
Alin. (2) lit. a) pct. 36 din Legea nr. 543/2002 prevede că cei cărora li s-au aplicat pedepse pentru infracțiunea de fals intelectual, prevăzută în art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), nu beneficiază de grațiere.
Ca urmare, solicitarea privind grațierea inculpaților pentru infracțiunea prevăzută de art. 40 din Legea nr. 82/1991, raportat la art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), nu poate fi primită.
Art. 121 alin. (1) C. pen., prevede că prescripția înlătură răspunderea penală.
Potrivit art. 122 alin. (1) lit. e) C. pen., termenele de prescripție a răspunderii penale sunt de 3 ani, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită, pedeapsa închisorii care nu depășește un an sau amenda. Alin. (2) al aceluiași articol, prevede că aceste termene se socotesc, în cazul infracțiunilor continuate de la data săvârșirii ultimei acțiuni sau inacțiuni.
Conform art. 124 C. pen., prescripția înlătură răspunderea penală oricâte întreruperi ar interveni, dacă termenul de prescripție prevăzut de art. 122 este depășit cu încă jumătate.
Infracțiunea prevăzută de art. 200 pct. 1 din Legea nr. 31/1990 [(actualmente art. 269 alin. (1) pct. 3 din aceeași lege)] a fost și este sancționată cu o pedeapsă de maximum un an închisoare.
în cauză, data săvârșirii de către inculpatul H.A.J., a ultimei acțiuni sau inacțiuni este 10 octombrie 1997, iar termenul de prescripție este de 4 ani și 6 luni.
Deci, termenul de prescripție specială a răspunderii penale pentru această infracțiune s-a împlinit, cel mai târziu, la 10 aprilie 2002.
Ca urmare se va admite recursul în anulare, se vor casa hotărârile, se vor descontopi pedepsele aplicate inculpatului H.A.J. și în baza art. 11 pct. 2 lit. b), raportat la art. 10 alin. (1) lit. g) C. proc. pen., văzând și prevederile art. 122 alin. (1) lit. e) C. pen., se va înceta procesul penal față de acest inculpat pentru infracțiunile prevăzute de art. 200 pct. 1 din Legea nr. 31/1990, actualmente art. 269 alin. (1) pct. 3 din Legea nr. 31/1990, cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP)
Totodată, se vor contopi celelalte pedepse aplicate acestui inculpat, urmând ca el să o execute pe cea mai grea de 2 ani închisoare, menținându-se dispozițiile art. 81 C. pen.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale hotărârilor atacate.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2575/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 2352/2005. Penal → |
|---|
