ICCJ. Decizia nr. 2847/2005. Penal

Decizii penale ICCJ 2005

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 2847/2005

Dosar nr. 7331/2004

Şedinţa publică din 6 mai 2005

Asupra recursului de faţă:

Din actele dosarului, constată următoarele:

Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, prin sentinţa nr. 1057 din 27 august 2004, condamnă pe inculpatul F.G.D. la:

a) 11 ani de închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru tentativă la infracţiunea de omor calificat, prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 – art. 175 lit. c) şi i) C. pen.;

b) un an de închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 79 alin. (1) din OUG nr. 195/2002.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 alin. (1), cele două pedepse au fost contopite în cea mai grea, de 11 ani de închisoare şi 4 ani interzicerea unor drepturi.

Conform art. 7 din Legea nr. 543/2002, instanţa revocă graţierea, condiţionată, a pedepsei amenzii penale, de 500.000 lei, aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr. 1577 din 7 iunie 2002 a Judecătoriei sectorului 5 Bucureşti, urmând ca el să execute această pedeapsă alături de aceea de 11 ani de închisoare.

Inculpatului i se pun în vedere dispoziţiile art. 63¹ C. pen.

Din durata pedepsei aplicate inculpatului, i se deduce detenţia preventivă, de la 23 decembrie 2003 până la zi. El este menţinut în stare de arest.

În baza art. 106 din OUG nr. 150/2002, inculpatul este obligat să plătească C.A.S. a municipiului Bucureşti suma de 6.642.014 lei, despăgubiri civile.

De asemenea, inculpatul este obligat la 7.000.000 lei cheltuieli judiciare statului.

Pentru a hotărî astfel, instanţa reţine, în esenţă, că, la data de 17 februarie 2003, inculpatul are o altercaţie cu soţia sa, D.F. (31 ani), pe care o înjunghie, punându-i viaţa în primejdie, apoi fuge de la locul faptei, conducând fără permis, un autoturism, pe drumurile publice.

Parchetul de pe lângă aceeaşi instanţă şi inculpatul declară apel.

Parchetul susţine că trebuia revocată şi graţierea amenzii de 450.000 lei, aplicată prin sentinţa penală nr. 1577 din 7 iunie 2002 a Judecătoriei sectorului 5 Bucureşti.

La rândul său, inculpatul critică sentinţa, cerând, în principal, schimbarea încadrării juridice, din tentativă de omor în infracţiunea de vătămare corporală gravă, prevăzută de art. 182 C. pen., deoarece nu a lovit victima cu cuţitul, ci a împins-o, iar ea a căzut, lovindu-se de un calorifer, şi, în subsidiar, reducerea pedepsei.

Curtea de Apel Bucureşti, secţia II–a penală, prin Decizia nr. 925/ A din 7 decembrie 2004, admite apelul parchetului şi desfiinţează în parte sentinţa, în sensul că revocă şi graţierea amenzii de 450.000 lei, aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr. 1577/2001 a Judecătoriei sectorului 5 Bucureşti, amendă pe care o contopeşte cu aceea de 500.000 lei, aplicată prin aceeaşi sentinţă.

Celelalte dispoziţii ale sentinţei sunt menţinute.

Prin aceeaşi decizie, instanţa respinge, ca nefondat, apelul inculpatului, pe care îl obligă la 1.000.000 lei cheltuieli judiciare statului.

Instanţa de apel deduce detenţia preventivă a inculpatului, de la 23 decembrie 2003, până la zi şi îl menţine în stare de arest.

Prin recursul de faţă, inculpatul critică Decizia, motivând că i s-a aplicat o pedeapsă excesiv de severă.

Critica este întemeiată.

Există, în adevăr, temeiuri ca să fie redusă pedeapsa privativă de libertate aplicată inculpatului pentru tentativă la infracţiunea de omor calificat.

Astfel, actele dosarului atestă, fără dubiu, că după ce a agresat victima, inculpatul a transportat-o, imediat, la spital, unde a primit îngrijiri medicale, până la însănătoşire.

După externare, impresionată de promptitudinea cu care inculpatul a dus-o la spital, partea vătămată a ales să rămână, în continuare, sub acelaşi acoperiş cu făptuitorul şi cu mama acestuia, grav bolnavă psihic şi pe care o îngrijeşte tot inculpatul.

Inculpatul nu a mai fost condamnat.

El recunoaşte şi regretă ceea ce a făcut.