ICCJ. Decizia nr. 2877/2005. Penal. Art. 211 Cod Penal. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2877/2005
Dosar nr. 2047/2005
Şedinţa publică din 9 mai 2005
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 835 din 29 decembrie 2004, pronunţată de Tribunalul Constanţa, în dosarul nr. 1428/2003, au fost condamnaţi inculpaţii:
1. - A.D.,
În baza art. 211 alin. (2) lit. b) şi c) şi alin. (21) lit. a) C. pen., la pedeapsa de 8 ani închisoare;
În baza art. 211 alin. (2) lit. b) şi c) şi alin. (21) lit. a) C. pen., la pedeapsa de 8 ani şi 6 luni închisoare;
În baza art. 211 alin. (2) lit. b) şi c) şi alin. (21) lit. a) C. pen., la 10 ani închisoare;
În baza art. 211 alin. (2) lit. b) şi c) alin. (21) lit. a) C. pen., la 10 ani închisoare;
În baza art. 211 alin. (2) lit. b) şi c) şi alin. (21) lit. a) C. pen., la 9 ani închisoare;
În baza art. 211 alin. (2) lit. b) şi c) şi alin. (21) lit. a) C. pen., la 10 ani închisoare;
În baza art. 211 alin. (21) lit. a), b) şi c) la 12 ani închisoare;
În baza art. 197 alin. (2) lit. a) C. pen., la 10 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.;
În temeiul art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 12 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., după executarea pedepsei principale.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP), pe durata detenţiei.
În temeiul art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din pedeapsa rezultantă perioada reţinerii şi arestării preventive începând cu data de 3 iunie 2003 la zi, iar în baza art. 350 C. proc. pen., s-a menţinut măsura arestării preventive a inculpatului,
2. - L.I.,
În baza art. 211 alin. (2) lit. b) şi c) şi alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., la o pedeapsă de 8 ani închisoare;
În baza art. 211 alin. (2) lit. b) şi c) şi alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., la 8 ani închisoare;
În baza art. 211 alin. (2) lit. b) şi c) alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., la 8 ani şi 6 luni închisoare;
În baza art. 211 alin. (2) lit. b) şi c) şi alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., la 9 ani închisoare;
În baza art. 211 alin. (2) lit. b) şi c) şi alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., la 8 ani şi 6 luni închisoare;
În baza art. 211 alin. (2) lit. b) şi c) şi alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., la 8 ani închisoare.
În baza art. 211 alin. (21) lit. a), b) şi c) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., la o pedeapsă de 9 ani închisoare;
În baza art. 26, raportat la art. 211 alin. (21) lit. a), b) şi c), cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., la 10 ani închisoare.
În temeiul art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. c) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare.
În baza art. 61 C. pen., s-a revocat beneficiul liberării condiţionate a inculpatului din pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 1.596/2001 a Judecătoriei Constanţa şi a contopit restul neexecutat de 417 zile cu pedeapsa aplicată prin prezenta sentinţei, în final inculpatul urmând să execute pedeapsa de 10 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP), pe durata detenţiei.
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din pedeapsa rezultantă durata reţinerii şi arestului preventiv începând cu data de 16 iunie la zi, iar în baza art. 350 C. proc. pen., s-a menţinut măsura arestării preventive.
3. - V.C.,
În baza art. 211 alin. (2) lit. b) şi c) şi alin. (21) lit. a), cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), la o pedeapsă de 10 ani închisoare;
În baza art. 211 alin. (2) lit. b) şi c) şi alin. (21) lit. a), cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), la 9 ani închisoare;
În baza art. 211 alin. (2) lit. b) şi c) şi alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), la 9 ani închisoare;
În baza art. 211 alin. (2) lit. b) şi c) şi alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), la 12 ani închisoare;
În baza art. 211 alin. (2) lit. b) şi c) şi alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), la 10 ani închisoare;
În baza art. 211 alin. (2) lit. b) şi c) şi alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., la 10 ani închisoare;
În baza art. 211 alin. (21) lit. a), b) şi c) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), la 12 ani şi 6 luni închisoare;
În baza art. 211 alin. (21) lit. a), b) şi c) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), la 9 ani închisoare;
În baza art. 22 alin. (2) lit. b) şi c), cu aplicarea art. 37 lit. a) şi b) C. pen., la 10 ani închisoare;
În baza art. 211 alin. (21) lit. a), b) şi c) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) şi b) C. pen., la 14 ani închisoare;
În baza art. 197 alin. (2) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) şi b) C. pen., la 12 ani închisoare şi 6 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., după executarea pedepsei principale;
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, 14 ani închisoare şi 6 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., după executarea pedepsei principale.
În baza art. 61 C. pen., s-a revocat beneficiul liberării condiţionate a inculpatului din pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 1742/2000 a Judecătoriei Constanţa şi s-a contopit restul neexecutat de 246 zile cu pedeapsa aplicată prin prezenta sentinţă.
În final inculpatul va executa pedeapsa de 14 ani închisoare şi 6 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., după executarea pedepsei principale.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP), pe durata detenţiei.
În temeiul art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din pedeapsa rezultantă durata reţinerii şi arestării preventive începând cu data de 19 iunie 2003 la zi, iar în baza art. 350 C. proc. pen., s-a menţinut măsura arestării preventive a inculpatului.
S-a luat act că partea vătămată N.M.C. nu s-a constituit parte civilă şi că părţile civile B.M., P.E.M., V.N., C.M., M.A.C. şi T.D., au renunţat la pretenţiile civile.
Au fost obligaţi inculpaţii în solidar la plata despăgubirilor civile către părţile civile.
În baza art. 118 lit. d) C. pen., s-au confiscat în folosul statului de la inculpaţi după cum urmează: 3.766.000 lei de la A.D., 23.016.666 lei de la V.C. şi 23.016.666 lei de la L.I.
Totodată, inculpaţii au fost obligaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut următoarele:
În perioada 8 aprilie – 13 mai 2003, inculpaţii aflându-se în Năvodari sau în municipiul Constanţa, au atacat mai multe persoane de sex feminin şi prin violenţă le-au deposedat de poşete, telefoane mobile şi bijuterii.
De asemenea, în seara de 26 mai 2003, cei trei inculpaţi au pătruns în apartamentul părţii vătămate N.M., uşa fiind deschisă de fiica acestuia. Minora C.M. a fost lovită cu pumnii şi sub ameninţarea cuţitului i-au cerut să spună unde sunt banii şi bijuteriile. Înainte de a părăsi locuinţa, inculpaţii au întreţinut raporturi sexuale cu partea vătămată.
Împotriva sentinţei instanţei de fond au declarat apel toţi inculpaţii, susţinând că nu ei sunt autorii tuturor faptelor reţinute în sarcina lor şi că pedepsele aplicate sunt prea aspre.
Prin Decizia penală nr. 72 din 17 martie 2005, Curtea de Apel Constanţa a respins, ca nefondate, apelurile formulate de inculpaţi.
În considerentele deciziei, Curtea a apreciat că soluţia tribunalului este temeinică şi legală, toate infracţiunile pentru care inculpaţii au fost trimişi în judecată fiind dovedite, iar la individualizarea pedepselor s-au avut în vedere prevederile art. 72 şi art. 52 C. pen.
Nemulţumiţi de soluţia instanţei de apel, inculpaţii au atacat-o cu recurs, invocând motivele prevăzute de art. 3859, pct. 14 C. proc. pen. şi solicitând reducerea pedepselor pe care le consideră prea aspre.
În plus, inculpatul L.I. susţine că el nu a participat la toate faptele şi că în ceea ce-l priveşte s-ar impune reţinerea circumstanţelor atenuante.
Verificând hotărârile atacate în raport de criticile invocate, cât şi din oficiu, în limitele prevăzute de art. 3859, alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte constată că recursurile sunt nefondate pentru considerentele ce vor fi dezvoltate în continuare.
Potrivit art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), la stabilirea şi aplicarea pedepselor se ţine seama de dispoziţiile Părţii generale a codului, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârşite, de persoana infractorului şi de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Pe de altă parte, art. 52 C. pen., prevede că pedeapsa este o măsură de constrângere şi un mijloc de reeducare a condamnatului, scopul ei fiind prevenirea de noi infracţiuni.
Pedepsele aplicate inculpaţilor au fost corect individualizate, fiind apte să atingă scopul preventiv şi educativ.
Astfel, instanţele au avut în vedere gradul de pericol social deosebit al faptelor, modalitatea de consumare a laturii obiective a infracţiunilor de tâlhărie şi viol, perseverenţa inculpaţilor, prejudiciile însemnate aduse părţilor vătămate, nerecuperate în mare parte, precum şi datele care caracterizează persoanele inculpaţilor.
Nici critica inculpatului L.I. privind neparticiparea sa la unele fapte nu poate fi primită, din probele administrate în cauză (recunoaşteri din grup, declaraţiile părţilor vătămate, declaraţii de martori, procesele verbale de percheziţie domiciliare, constatările tehnico-ştiinţifice dactiloscopice) rezultă, fără echivoc, vinovăţia inculpaţilor pentru toate faptele pentru care au fost trimişi în judecată şi condamnaţi.
Aşa fiind, în baza art. 38515, pct. 1, lit. b) C. proc. pen., se vor respinge, ca nefondate, recursurile inculpaţilor.
În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenţii inculpaţi vor fi obligaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii A.D., L.I. şi V.C. împotriva deciziei penale nr. 72/ P din 17 martie 2005 a Curţii de Apel Constanţa.
Deduce din pedepsele aplicate inculpaţilor, timpul arestării preventive de la 3 iunie 2003, pentru A.D., de la 16 iunie 2003, pentru L.I. şi de la 19 iunie 2003, pentru V.C. până la 9 mai 2005.
Obligă pe fiecare recurent inculpat la plata sumei de câte 1.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat. din care suma de câte 600.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 9 mai 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2858/2005. Penal. Contestaţie în anulare.... | ICCJ. Decizia nr. 2880/2005. Penal. Legea 143/2000. Recurs → |
|---|
