ICCJ. Decizia nr. 2980/2005. Penal
| Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 1366 din 28 octombrie 2004 a Tribunalului București, secția a II-a penală, pronunțată în dosarul nr. 5857/2003, au fost condamnați inculpații K.Șt.I. și N.M.V. după cum urmează:
1. K.Șt.I., la pedeapsa de 12 ani închisoare, pentru infracțiunea de trafic de droguri de mare risc, prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. și pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o perioadă de 4 ani.
Conform art. 7 din Legea nr. 543/2002 s-a revocat grațierea condiționată a restului de pedeapsă de 356 zile neexecutate din pedeapsa anterioară de un an și 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 894 din 15 iulie 2002 a Judecătoriei sectorului 2 București, rest adăugat la pedeapsa stabilită.
Pedeapsa de executat este de 12 ani 11 luni și 26 zile închisoare.
Potrivit art. 4 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., a mai fost condamnat la pedeapsa de 4 ani închisoare la care s-a adăugat restul rămas neexecutat din pedeapsa anterioară de 356 zile, pentru care s-a revocat grațierea, rezultanta fiind de 4 ani 11 luni și 26 zile închisoare.
Pedepsele au fost contopite conform art. 33 și art. 34 C. pen., în pedeapsa cea mai grea de 12 ani 11 luni și 26 zile închisoare și 4 ani pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.
2. N.M.V., la pedeapsa de 10 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000.
A fost computată detenția din durata pedepselor, pentru fiecare de la 11 iunie 2003, pentru K.Șt.I. și de la 24 iunie 2003 pentru N.M.V.
Pentru a pronunța această soluție, s-a reținut, în fapt, că în baza unui denunț organele de cercetare penală au organizat flagrantul, în noaptea de 9 iunie 2003, punând la dispoziția denunțătorului V.I.C. sumele de 1.000.000 lei și 40 dolari S.U.A., procedându-se la marcarea bancnotelor.
Conform celor stabilite, s-a deplasat pe Șoseaua Colentina, unde, de la o cabină telefonică denunțătorul a apelat pe inculpatul N.M.V. căruia i-a solicitat 9 doze de heroină.
La răspunsul acestuia că nu mai are marfă s-au înțeles ca denunțătorul să revină la telefon după 45 minute timp în care inculpatul să poată procura heroină.
La următorul telefon și-au dat întâlnire la o benzinărie, au plecat împreună cu mașina spre furnizor, iar în timpul deplasării inculpatul a primit de la denunțător suma menționată mai sus.
Inițial inculpatul a cumpărat de la C.E. (pentru care s-a dispus disjungerea urmăririi penale) 20 doze de heroină, după care i-a mai solicitat denunțătorului prin telefon alte 6 doze de heroină.
Și-au dat întâlnire în fața blocului unde locuia inculpatul denunțătorul achitând 1.500.000 lei pentru dozele de heroină pe care acesta a declarat că le-a primit de la C.E. și K.Șt.I.
Inculpatului N.M.V. i s-a pus la dispoziție suma de 2.500.000 lei în vederea cumpărării a 10 doze de heroină, intenția organelor de urmărire penală fiind să obțină toate detaliile privind persoanele de la care se aproviziona cu droguri.
în acest context inculpatul N.M.V. a mers la domiciliul inculpatului K.Șt.I., de la care a cumpărat alte 10 doze de heroină în schimbul cărora a achitat suma de 2.500.000 lei primită de la organele de poliție.
După ce a ieșit din locuința lui K.Șt.I., inculpatul N.M.V. a predat lucrătorilor de poliție dozele de heroină cumpărate de la acesta situație urmată de o descindere în locuința din strada Galița unde au fost găsiți C.A.M., C.I. și K.Șt.I.
în aceste împrejurări, în dormitorul inculpatului K.Șt.I. s-au găsit banii încasați de la N.M.V., pentru cele 10 doze de heroină, precum și, un flacon din plastic în care se aflau 30 comprimate de methadonă.
Inculpatul K.Șt.I. a precizat în cursul cercetării penale că a mai vândut inculpatului N.M.V. pe data de 9 iunie 2004 alte 10 doze de heroină.
împotriva sentinței au declarat apel în termen legal ambii inculpați. Inculpatul K.Șt.I. a susținut că nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunilor reținute susținând că nu a posedat și nu a traficat droguri, methadona găsită o avea din perioada internării sale pentru dezintoxicare iar cei 2.500.000 lei găsiți sub covor au fost introduși de N.M.V. și el nu i-a vândut nimic. Inculpatul N.M.V. a solicitat aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000, precum și reținerea circumstanțelor atenuante.
Prin decizia penală nr. 977 din 20 decembrie 2004 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, au fost respinse, ca fiind nefondate, apelurile inculpaților considerându-se că sentința pronunțată este legală și temeinică, vinovăția inculpaților fiind pe deplin dovedită, încadrarea juridică stabilită corect iar pedepsele aplicate fiind just individualizate.
împotriva acestei decizii au declarat recurs cei doi inculpați care au reiterat motivele din apel.
Curtea, analizând decizia atacată atât prin prisma criticilor formulate de către inculpatul K.Șt.I., cât și, din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, consideră că aceasta este legală și temeinică recursul declarat de acest inculpat fiind nefondat.
în ceea ce privește recursul declarat de inculpatul N.M.V., curtea consideră că acesta este fondat numai sub aspectul neaplicării dispozițiilor art. 16 din Legea nr. 143/2000 și a reducerii pedepsei aplicate.
Referitor la inculpatul K.Șt.I., curtea consideră că faptele și împrejurările săvârșirii acestora, vinovăția inculpatului, precum și încadrările juridice reținute își găsesc corespondentul în probele complet analizate și just apreciate de către cele două instanțe.
Cu privire la individualizarea pedepsei aplicate inculpatului K.Șt.I., curtea apreciază că instanțele au avut în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP) Pedeapsa stabilită corespunde gradului de pericol social ridicat al infracțiunilor comise, modului și împrejurărilor concrete în care au fost săvârșite, precum și persoanei inculpatului care este recidivist.
De asemenea, curtea consideră că instanțele au reținut în mod corect vinovăția inculpatului N.M.V. și au făcut o încadrare juridică corectă.
în ceea ce privește motivul de casare invocat de inculpatul N.M.V. prevăzut de art. 3859pct. 14 C. proc. pen., curtea consideră că este întemeiat.
Astfel, dispozițiile art. 16 din Legea nr. 143/2000, persoana care a comis una din infracțiunile prevăzute de art. 2 - art. 10, iar în timpul urmăririi penale denunță și facilitează identificarea și tragerea la răspunderea penală a altor persoane care au săvârșit infracțiuni legate de droguri, beneficiază de reducere la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege.
Din lucrările dosarului de urmărire penală rezultă că inculpatul N.M.V. a declarat că pe strada Galița se ocupă de vânzarea drogurilor sora lui C.E. numita C.A.M., zisă A., precum și inculpatul K.Șt.I.
Organele de poliție au pus la dispoziția inculpatului N.M.V. suma de 2.500.000 lei în vederea cumpărării a 10 doze de heroină, acesta a dat telefon inculpatului K.Șt.I. stabilind o întâlnire. împreună cu organele de poliție s-a deplasat la adresa din strada Galița. în timp ce polițiștii au rămas în apropiere, inculpatul a pătruns în imobil și a cumpărat de la K.Șt.I. 10 doze de heroină pentru care a plătit suma de 2.500.000 lei.
După ce a ieșit din imobil inculpatul N.M.V. a predat polițiștilor dozele de heroină primite de la K.Șt.I., apoi aceștia au descins în locuința sus-menționată unde au depistat banii.
Având în vedere această situație, curtea consideră că sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 16 din Legea nr. 143/2000 rezultând în mod clar că inculpatul a facilitat, în cursul urmăririi penale, identificarea și tragerea la răspundere penală a altei persoane care a săvârșit o infracțiune legată de traficul și consumul de droguri.
Ca atare, în mod greșit instanțele nu au făcut aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000 reducând pedeapsa pentru acest inculpat în limitele prevăzute de lege.
în consecință, curtea urmează ca, în conformitate cu dispozițiile art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., să admită recursul declarat de inculpatul N.M.V., să caseze decizia atacată și rejudecând cauza să reducă pedeapsa făcând și aplicarea criteriilor de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)
în conformitate cu dispozițiile art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., se va respinge, ca fiind nefondat, recursul declarat de inculpatul K.Șt.I.
Se vor deduce din pedepse perioadele executate.
în conformitate cu art. 192 C. proc. pen., recurentul K.Șt.I. a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2984/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 2981/2005. Penal → |
|---|
