ICCJ. Decizia nr. 2977/2005. Penal
| Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 290 din 22 decembrie 2004, Tribunalul Vâlcea, în baza art. 180 alin. (1) C. pen., a condamnat pe inculpatul F.F..
în baza art. 180 alin. (2) C. pen.;
A condamnat pe același inculpat la 6.000.000 lei amendă, parte vătămată N.I.
în baza art. 217 alin. (1) C. pen.;
A condamnat pe același inculpat la 15.000.000 lei amendă.
în baza art. 211 alin. (2) lit. b) și c) C. pen.;
A condamnat pe același inculpat la 5 ani închisoare.
în baza art. 211 alin. (21) lit. b) C. pen.;
A condamnat pe același inculpat la 7 ani închisoare;
în baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. e) C. pen.;
Inculpatul F.F. va executa pedeapsa cea mai grea, respectiv 7 ani închisoare.
A aplicat art. 57 și art. 71 C. pen.
în baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP);
A dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestării preventive începând cu data de 7 noiembrie 2004, la zi.
în baza art. 3001alin. (3) C. proc. pen.;
A menținut în continuare starea de arest a inculpatului.
în baza art. 14 și art. 346 C. proc. pen.;
A admis acțiunea civilă a părții civile AF C.M., cu sediul în comuna Măldărești, județul Vâlcea.
în baza art. 998 și art. 999 C. civ.;
A obligat pe inculpat la 2.550.000 lei, despăgubiri civile către AF C.M.
în baza art. 118 C. pen.;
A dispus confiscarea cuțitului folosit de inculpat la săvârșirea infracțiunilor.
în baza art. 163 alin. (5) C. proc. pen.;
A dispus restituirea către partea civilă AF C. MĂLDĂREȘTI a 9 bancnote de câte 10.000 lei, pătate cu sânge.
în baza art. 191 C. proc. pen.;
A obligat pe inculpat la 6.000.000 lei cheltuieli judiciare către stat, în care se include și onorariul apărător oficiu în sumă de 200.000 lei ce va fi achitat din fondurile Ministerului Justiției.
în baza art. 193 C. proc. pen.;
A obligat pe inculpat la 1.000.000 cheltuieli judiciare către partea civilă AF C. MĂLDĂREȘTI și la 1.000.000 lei cheltuieli judiciare către părțile vătămate N.I. și N.L.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut, în esență, că în seara zilei 6 noiembrie 2004, inculpatul F.F., aflat sub influența alcoolului, a pătruns în incinta barului AF C. din comuna Măldărești, ce aparținea părților vătămate N.I. și N.L. unde a mai consumat băuturi alcoolice fără a le achita și după ce inițial, a fost scos afară din bar întrucât a răsturnat mărfurile aflate pe rafturi și a îmbrâncit și lovit părțile vătămate, care nu au vrut să-l mai servească pe datorie, ulterior a revenit și, prin exercitarea de violențe și amenințare cu un cuțit asupra acestora a sustras suma de 1.500.000 lei.
Situația de fapt și vinovăția inculpatului au fost stabilite pe baza materialului probator administrat în cauză, respectiv plângerea și declarațiile părților vătămate, procesul verbal de cercetare la fața locului, și planșa foto, constatările medico - legale, declarațiile martorilor L.C., C.N. și O.N., precum și declarațiile inculpatului.
Fiind audiat, atât în faza de urmărire penală, cât și la cercetarea judecătorească, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor.
Curtea de Apel Pitești, prin decizia penală nr. 72/ A din 10 martie 2005, a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea, împotriva sentinței penale nr. 290 din 22 decembrie 2004, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr. 1703/2004.
A desființat în parte sentința atacată.
A descontopit pedepsele.
în baza art. 334 C. proc. pen., a schimbat calificarea juridică a faptei de tâlhărie săvârșită în dauna părții vătămate N.I. din două infracțiuni prevăzute de art. 211 alin. (2) lit. b) și c) C. pen., respectiv de art. 211 alin. (21) lit. b) C. pen., într-o singură infracțiune, cea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) și c) C. pen., și alin. (21) lit. b) C. pen.
în baza acestui ultim text, a condamnat pe inculpatul F.F. la 7 ani închisoare, în condițiile art. 57 și art. 71 C. pen., menținând pedepsele pentru celelalte infracțiuni.
A recontopit pedepsele de 7 ani, pentru infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) și c) C. pen., și alin. (21) lit. b) C. pen., cu pedeapsa de 3.000.000 lei, pentru infracțiunea prevăzută de art. 180 alin. (1) C. pen., 6.000.000 lei, pentru infracțiunea prevăzută de art. 180 alin. (2) C. pen. și 15.000.000 lei, pentru infracțiunea prevăzută de art. 217 alin. (1) C. pen. și a dispus a se executa pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare.
A înlăturat obligarea inculpatului la plata sumei de 1.000.000 lei către părțile vătămate N.I. și N.L. și a dispus obligarea acestuia la plata sumei de 500.000 lei, pentru fiecare din acestea.
A menținut starea de arest a inculpatului și a dedus detenția preventivă a acestuia de la data de 22 decembrie 2004, la 10 martie 2005.
A menținut restul dispozițiilor sentinței.
A respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul F.F., deținut în Penitenciarul Colibași, județul Argeș.
împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul F.F. pentru cazurile de casare prevăzute de art. 3859pct. 14 C. proc. pen., solicitând redozarea pedepsei aplicate prin reținerea în favoarea lui a dispozițiilor art. 74 și art. 76 C. pen., având în vedere circumstanțele reale ale săvârșirii faptei și cele personale ale sale, respectiv faptul că nu are antecedente penale, a recunoscut și regretat săvârșirea faptei, lăsând în final la aprecierea instanței soluționarea acestuia.
Recursul este nefondat.
Analizând decizia atacată prin prisma motivului invocat, Curtea constată că hotărârea instanței de control judiciar este legală și temeinică, la stabilirea pedepsei rezultante avându-se în vedere gradul de pericol social sporit al acestui gen de fapte, împrejurările în care acestea au fost comise, maniera în care au fost săvârșite, aspecte față de care se apreciază că pedeapsa aplicată a fost just individualizată, potrivit criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), corespunzând scopului educativ - preventiv prevăzut de art. 52 C. pen., astfel că nu se impune redozarea acesteia, circumstanțele personale ale inculpatului, respectiv lipsa antecedentelor penale și atitudinea de recunoaștere și regret manifestate, nefiind elemente care să ducă la reținerea circumstanțelor atenuante.
Ca atare, după verificarea cauzei și în raport de dispozițiile art. 3859alin. (3) C. proc. pen., recursul fiind nefondat, Curtea urmează a-l respinge conform art. 385 ind.15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. și a dispune potrivit dispozitivului prezentei decizii.
Au fost văzute și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2975/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 2963/2005. Penal → |
|---|
