ICCJ. Decizia nr. 2983/2005. Penal
Comentarii |
|
Prin rezoluția Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova nr. 189/ P din 24 august 2004 s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de C.C., prim procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt, N.Șt., procuror la același parchet, pentru infracțiunea de favorizare a infractorului, prevăzută de art. 264 C. pen. și față de S.I., inspector principal de poliție în cadrul I.P.J. Olt, V.V., agent șef de poliție și G.M., agent șef adjunct, ambii de la Postul de Poliție Potcoava, pentru infracțiunea de favorizare a infractorului, prevăzută de art. 264 C. pen., respectiv fals intelectual, prevăzută de art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP) și uz de fals prevăzută de art. 291 C. pen.
Prin plângerile adresate organelor de urmărire penală, petentul recurent M.C. a solicitat efectuarea de cercetări față de aceștia deoarece cu prilejul efectuării de cercetări penale și respectiv soluționând o cauză penală, în care erau cercetați M.C., M.P., E.F. și P.M., reclamați de către recurent că, în ziua de 30 octombrie 2001, l-au agresat, au consemnat în procesele verbale de cercetare la fața locului, date nereale (lucrătorii de poliție), că procurorul care a soluționat cauza (N.Șt.) nu a ținut cont de toate probatoriile administrate și prim procurorul C.C. i-a respins nejustificat o plângere formulată împotriva soluției dată în cauză.
Plângerea formulată de petentul, persoană vătămată împotriva rezoluției nr,4961/II/2/2004 din 29 octombrie a prim procurorului C.C. a fost respinsă, ca neîntemeiată, prin sentința penală nr. 16 din 2 martie 2005 pronunțată de Curtea de Apel Craiova.
La adoptarea soluției, instanța a avut în vedere cercetările efectuate din care nu rezultă că procurorii, lucrători de poliție care au instrumentat dosarul penal în care M.C. releva săvârșirea unor acte de violență împotriva sa, la data de 30 octombrie 2001, la domiciliul lui E.F., decedat între timp, ar fi ajutat în vreun fel persoanele cercetate urmare acelei sesizări pentru a îngreuna sau zădărnici urmărirea penală și că actele întocmite de lucrătorii de poliție nu conțin date nereale. De altfel soluția dată în dosarul penal în legătură cu care s-a formulat prezenta plângere împotriva procurorilor și lucrătorilor de poliție se află pe rolul Curții de Apel Timișoara, în recursul declarat de același M.C. împotriva soluției pronunțată de instanța competentă, de respingere a plângerii împotriva soluției dată în cauza de violență.
împotriva sentinței Curții de Apel Craiova persoana vătămată M.C. a declarat recurs, pe care nu l-a motivat, iar la termenul de judecată nu s-a prezentat.
Instanța examinând toate actele și lucrările aflate atât în dosarul 2417/P/2004 al Curții de Apel Craiova cât și copiile actelor de urmărire penală efectuate în dosarul penal nr. 189/2004 atașate acestuia constată că sentința penală nr. 16/2005 a Curții de Apel Craiova este legală și temeinică, procurorii cât și lucrătorii de poliție exercitându-și atribuțiile în limitele legii și au depus toate diligențele pentru stabilirea adevărului în cel de-al doilea dosar (nr. 189/2004).
Nu există indicii că s-a încercat favorizarea făptuitorilor în respectivul dosar nici că actele întocmite conțin date nereale în sensul conținutului art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP)
Față de considerentele ce preced recursul declarat de M.C. a fost respins ca nefondat.
← ICCJ. Decizia nr. 3020/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 2984/2005. Penal → |
---|