ICCJ. Decizia nr. 3015/2005. Penal. Art.20, 174 c.pen. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 3015/2005

Dosar nr. 4262/2004

Şedinţa publică din 13 mai 2005

Asupra recursului de faţă;

Din actele dosarului, constată următoarele:

Parchetul de pe lângă Tribunalul Satu Mare, prin rechizitoriul din 27 august 2003, trimite în judecată pe inculpata V.R., pentru tentativă la infracţiunea de omor, prevăzută de art. 20, raportat la art. 174, cu aplicarea art. 73 lit. b) C. pen.

Actul de învinuire reţine, în esenţă, că, la data de 17 iulie 2003, inculpata şi soţul ei, D.V., consumă băuturi alcoolice, apoi soţul îi propune să întreţină raporturi sexuale.

Inculpata respinge propunerea, motiv pentru care D.V. o loveşte, în mod repetat, cu palma şi încearcă să o ducă, forţat, într-o casă izolată, cu care prilej îi rupe bluza.

Supărată, inculpata scoate, dintr-o plasă, un briceag, cu care loveşte pe D.V., în abdomen, cauzându-i leziuni vindecabile în 25-30 zile tratament medical şi punându-i viaţa în primejdie.

Tribunalul Satu Mare, prin sentinţa penală nr. 153 din 16 martie 2004, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) şi art. 10 alin. (1) lit. e) C. proc. pen., raportat la art. 44 C. pen., achită pe inculpată, cu motivarea, esenţială, că aceasta a acţionat în stare de legitimă apărare.

Parchetul de pe lângă aceeaşi instanţă declară apel, susţinând că este nelegală şi netemeinică exonerarea inculpatei de răspundere penală.

Curtea de Apel Oradea, prin Decizia penală nr. 139/ A din 29 iunie 2004, respinge, ca nefondat, apelul parchetului.

Prin recursul de faţă, parchetul de pe lângă aceeaşi instanţă reiterează susţinerea din apel.

Recursul este nefondat.

În adevăr, potrivit art. 44 C. proc. pen., nu constituie infracţiune fapta prevăzută de legea penală, săvârşită în stare de legitimă apărare.

Este în stare de legitimă apărare acela care săvârşeşte fapta pentru a înlătura un atac material, direct, imediat şi injust, îndreptat împotriva sa, a altuia sau împotriva unui interes obştesc, şi care pune în pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul obştesc.

Este, de asemenea, în stare de legitimă apărare şi acela care, din cauza tulburării sau temerii, depăşeşte limitele unei apărări proporţionale cu gravitatea pericolului şi cu împrejurările în care s-a produs atacul.

Legal şi temeinic, instanţele apreciază că, atunci când a lovit victima, inculpata s-a aflat în starea de legitimă apărare prevăzută de art. 44 alin. ultim C. pen.

Înspăimântată că se afla pe punctul de a fi victima unui viol, după ce, în mod repetat, soţul a agresat-o, şi, pentru a înlătura acest atac material, direct, imediat şi injust, care îi punea în pericol grav persoana, inculpata s-a apărat, ripostând cu briceagul.

De altfel, R.V. (12 ani), fiica părţilor, precizează că victima a lovit pe inculpată şi cu pumnii şi că aceasta din urmă s-a prăbuşit, iar inculpatul a continuat să o lovească. Minora mai declară că era întuneric, situaţii pe care victima nu le contestă.

Din oficiu, nu se constată motive de casare, care să fie luate în considerare.

Aşa fiind, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., hotărârea atacată va fi menţinută, prin respingerea recursului parchetului, conform dispozitivului deciziei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea împotriva deciziei penale nr. 139/ A din 29 iunie 2004 a Curţii de Apel Oradea, privind pe inculpata V.R.

Onorariul pentru apărarea din oficiu a inculpatei, în sumă de 400.000 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 13 mai 2005.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 3015/2005. Penal. Art.20, 174 c.pen. Recurs