ICCJ. Decizia nr. 318/2005. Penal. întrerupere executare pedeapsă. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 318/2005

Dosar nr. 6207/2004

Şedinţa publică din 14 ianuarie 2005

Asupra recursului de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 1982 din 9 septembrie 2004, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, a respins cererea formulată de condamnatul C.A. de întrerupere a executării pedepsei de 7 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 941/2002 a aceluiaşi tribunal, pentru infracţiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. a) şi e) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), constatându-se că în cauză nu sunt întrunite cerinţele art. 455, raportat la art. 453 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.

Astfel, s-a avut în vedere de către tribunal că petiţionarul nu a dovedit existenţa unor împrejurări speciale care să conducă la concluzia că executarea imediată a pedepsei ar avea consecinţe grave pentru condamnat ori pentru familia acestuia.

Referitor la ancheta socială efectuată de Primăria Petrochioaia, deşi aceasta atestă existenţa unor greutăţi financiare ale familiei, ele nu s-ar putea rezolva prin întreruperea executării pedepsei.

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, prin Decizia nr. 741/ A din 6 octombrie 2004 a respins apelul declarat de condamnat împotriva sentinţei primei instanţe, considerând nefondată critica formulată în sensul că, situaţia financiară grea a familiei sale ar justifica întreruperea executării pedepsei.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs în termen legal condamnatul C.A., care a susţinut că cererea de întrerupere a executării pedepsei este întemeiată şi că în mod nejustificat a fost respinsă.

S-a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor formulate în cauză şi admiterea cererii de întrerupere a executării pedepsei aplicată pe timp de 3 luni.

Recursul declarat este neîntemeiat.

În conformitate cu dispoziţiile art. 455, raportat la art. 453 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., executarea pedepsei închisorii poate fi întreruptă când din cauza unor împrejurări speciale executarea imediată a sancţiunii ar avea consecinţe grave pentru condamnat, familie sau unitatea unde lucrează.

Din examinarea actelor dosarului se constată că în cauză nu a fost dovedită existenţa unor astfel de împrejurări speciale în sensul textului arătat.

Cum s-a reţinut atât de prima instanţă cât şi de cea de apel, problemele financiare ale familiei condamnatului nu ar putea fi soluţionate prin întreruperea executării pedepsei aplicate.

În consecinţă, nefiind întrunite cerinţele textului arătat, soluţia tribunalului, de respingere a cererii de întrerupere a executării pedepsei formulată de condamnatul C.A. a fost menţinută în apel.

Faţă de cele sus-arătate, motivul de recurs fiind neîntemeiat, urmează a se respinge recursul cu obligarea condamnatului la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul C.A. împotriva deciziei penale nr. 741/ A din 6 octombrie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.

Obligă pe recurentul condamnat la plata sumei de 800.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 14 ianuarie 2005.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 318/2005. Penal. întrerupere executare pedeapsă. Recurs