ICCJ. Decizia nr. 3547/2005. Penal. Plângere recurs. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3547/2005
Dosar nr. 2706/2005
Şedinţa publică din 7 iunie 2005
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 22/ PI din 23 martie 2005 a Curţii de Apel Oradea, a fost respinsă, ca nefondată, plângerea formulată de petiţionarul F.G., împotriva rezoluţiilor Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea privind pe făptuitorii B.C., C.M., M.A. şi G.I., pe care le-a menţinut ca fiind legale şi temeinice.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., petentul a fost obligat să plătească statului cheltuieli judiciare în sumă de 500.000 lei.
În baza art. 193 C. proc. pen., petentul a fost obligat la plata sumei de 5.000.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către G.I.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut, în fapt, următoarele:
- prin rezoluţia nr. 6/P/2004 din 3 februarie 2004, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de Judecătorul G.I., pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual, în temeiul dispoziţiilor art. 228 alin. (5) şi art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.
Persoana vătămată F.G. l-a acuzat pe Judecătorul G.I. din cadrul Judecătoriei Marghita cu privire la modul în care a pronunţat sentinţa civilă nr. 460 din 14 decembrie 1995 prin care soluţionase litigiul său de muncă cu exploatarea minieră Voivozi.
Prin rezoluţia nr. 471/VIII/ 1/2004 din 28 septembrie 2004, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea a respins, ca neîntemeiată, plângerea petentului F.G. împotriva soluţiei procurorului.
- Prin rezoluţia nr. 83/P/2004 din 22 iunie 2004, Parchetul de pe lângă Curtea pe Apel Oradea a dispus urmăririi penale faţă de judecătorii G.I. şi B.G. din cadrul Judecătoriei Marghita, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), în temeiul dispoziţiilor art. 228 alin. (6) şi art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.
Persoana vătămată F.G. i-a acuzat pe cei doi magistraţi de vătămarea intereselor sale legale prin modul în care aceştia au soluţionat dosarele civile nr. 404/1995 şi nr. 1068/2003 şi dosarele penale nr. 845/2003 şi nr. 861/2003 (C.I.) şi cel în care s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 99/C/2004 din 30 ianuarie 2004 (B.G.).
Prin rezoluţia nr. 471/VIII/1/2004 din 28 septembrie 2004, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea a respins, ca neîntemeiată, plângerea petentului împotriva soluţiei de neurmărire penală dispusă de procuror.
- Prin rezoluţia nr. 90/P/2004 din 8 iunie 2004, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea a dispus neînceperea urmăririi penală faţă de B.C., procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Marghita, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), în temeiul dispoziţiilor art. 228 alin. (6) şi art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.
Persoana vătămată l-a acuzat pe procuror de modul defectuos în care şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu în rezolvarea dosarelor penale nr. 845/P/2003, nr. 861/P/2003 şi nr. 883/P/2003 ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Marghita.
Prin rezoluţia nr. 401/VIII/1/2004 din 2 iulie 2004, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea a respins plângerea petentului F.G., ca fiind rămasă fără obiect.
Plângerea a fost trimisă la Parchetul de pe lângă Judecătoria Marghita în vederea înaintării acesteia la Judecătoria Marghita, împreună cu dosarul penal nr. 883/P/2003 al Parchetului, pentru competentă soluţionare.
Prin Ordonanţa nr. 883/P/2004 din 23 aprilie 2004, Parchetul de pe lângă Judecătoria Marghita a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului F.G., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 259 C. pen. şi aplicarea unei sancţiuni cu caracter administrativ-amendă în sumă de 10.000.000 lei.
La plângerea petiţionarului, primprocurorul C.M. a verificat soluţia arătată, constatând că aceasta este legală şi temeinică (rezoluţia nr. 117/VIII/1/2004).
Petiţionarul s-a plâns şi împotriva modului în care procurorul M.A. a soluţionat dosarele penale nr. 476/P/2004 şi nr. 799/P/2004 ale Parchetului de pe lângă Judeţul Marghita.
Curtea de Apel Oradea a verificat legalitatea şi temeinicia rezoluţiilor atacate de petiţionar şi a constatat că acestea au fost dispuse în conformitate cu materialul probator administrat în cauză şi cu dispoziţiile legale în materie.
Procurorii şi Judecătorii împotriva cărora petiţionarul a formulat plângerile penale sau civile repartizate au soluţionat în mod corect, potrivit dovezilor existente în dosarele respective, şi fără a prejudicia interesele legale ale persoanei vătămate.
În dosarul penal nr. 883/P/2003 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Marghita, s-a făcut dovada săvârşirii infracţiunii de denunţ calomnios prevăzut de art. 259 C. pen., de către invinuitul F.G. care l-a acuzat pe P.M. de săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 255 C. pen. şi art. 174 C. pen., fapte pentru care, prin rezoluţia nr. 244/P/2003, din 5 septembrie 2003 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, s-a dispus neînceperea urmăririi penale în temeiul art. 228 alin. (6) raportat la art. 10 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. proc. pen.
Împotriva acestei sentinţe penale a formulat recurs petiţionarul F.G., solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârilor atacate şi, pe fond, condamnarea făptuitorilor pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP)
Temeiul juridic al recursului îl constituie dispoziţiile art. 3859 pct. 171 C. proc. pen.
Recursul este nefondat.
Instanţa de judecată a verificat legalitatea şi temeinicia soluţiilor de neurmărire penală dispuse de procuror şi a constatat, în mod argumentat, că acestea sunt corecte. Procurorii şi judecătorii care au participat la soluţionarea unor cauze civile şi penale sau care au dispus rezoluţii şi ordonanţe de neurmărire penală au acţionat în conformitate cu dispoziţiile legale, fără a-şi încălca, cu ştiinţă, atribuţiile de serviciu şi fără a vătăma interesele legale ale petentului.
Întrucât în cauză nu au existat dovezi de săvârşire de către aceştia a unor fapte penale, soluţiile au fost neîntemeiate pe prevederile art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., verificarea lor confirmându-le justeţea.
Aşa fiind, Curtea constată că recursul petiţionarului F.G. este nefondat şi urmează să-l respingă ca atare.
Recurentul petiţionar va fi obligat la plata sumei de 600.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Văzând dispoziţiile art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionarul F.G. împotriva sentinţei penale nr. 22/ PI din 23 martie 2005 a Curţii de Apel Oradea.
Obligă pe recurentul petiţionar la plata sumei de 600.000 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 7 iunie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3513/2005. Penal. întrerupere executare. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3569/2005. Penal. Art. 211 Cod Penal. Recurs → |
|---|
