ICCJ. Decizia nr. 3615/2005. Penal
| Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 366 din 1 martie 2005, Tribunalul București, secția a II-a penală, în baza art. 211 alin. (2) lit. b) și c) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., a condamnat pe inculpatul R.I. la pedeapsa de 8 ani închisoare.
în baza art. 61 C. pen., a fost revocat beneficiul grațierii pentru restul de pedeapsă neexecutat de 479 zile din pedeapsa de 4 ani și 3 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 2745/2001 a Judecătoriei sector IV București, definitivă prin decizia penală nr. 396/ A a Curții de Apel București și a fost contopit cu pedeapsa de 8 ani închisoare.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că, la data de 29 iulie 2004, în jurul orei 21,00, partea vătămată H.C.M. se deplasa pe Bd. Tineretului și în momentul în care discuta la telefonul mobil, inculpatul s-a repezit la ea și i-a smuls telefonul din mână după care a fugit.
A doua zi inculpatul a vândut telefonul mobil sustras unei persoane pentru suma de 5.350.000 lei.
împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul care a susținut că, în cauză trebuia să se facă aplicarea art. 74 C. pen., reținându-se circumstanțele atenuante și în consecință pedeapsa trebuia coborâtă sub minimul special.
Prin decizia penală nr. 279/ A din 13 aprilie 2005 a Curții de Apel București pronunțată în dosarul nr. 1141/2005, a fost respins ca fiind nefondat apelul declarat.
S-a reținut că prima instanță a făcut o justă individualizare a pedepsei în conformitate cu dispozițiile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), având în vedere și antecedentele penale ale inculpatului.
împotriva deciziei sus-amintite a declarat recurs inculpatul care a reiterat motivul invocat în apel, solicitând reducerea pedepsei aplicate.
Curtea, analizând decizia atacată atât prin prisma criticii formulate de inculpat, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, consideră că aceasta este legală și temeinică, recursul declarat fiind nefondat.
Astfel, faptele și împrejurările săvârșirii acesteia, vinovăția inculpatului, precum și încadrarea juridică reținută își regăsesc corespondentul în probele complet analizate și just apreciate de către cele două instanțe.
Referitor la individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, Curtea consideră că instanțele au avut în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP) Pedeapsa stabilită corespunde pe deplin gradului de pericol social ridicat al infracțiunii comise, modului și împrejurărilor concrete în care a fost săvârșită, precum și persoanei inculpatului care este recidivist, fiind condamnat anterior pentru patru infracțiuni de același gen.
Având în vedere această situație, Curtea urmează ca în conformitate cu art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., să respingă recursul declarat ca fiind nefondat.
Se va constata că inculpatul este arestat în altă cauză.
Potrivit dispozițiilor art. 192 C. proc. pen., recurentul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3607/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3600/2005. Penal → |
|---|
