ICCJ. Decizia nr. 3663/2005. Penal

Decizii penale ICCJ 2005

Prin sentința penală nr. 7/ F din 12 ianuarie 2005, Tribunalul Vâlcea, complet specializat pentru minori și familie, a condamnat pe inculpații M.L.M. la:

- un an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 99,art. 100 și art. 109 C. pen. și art. 74 lit. a), raportat la art. 76 lit. b) C. pen. (fapta comisă la data de 30 martie 2004);

- o lună închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tăinuire, prevăzută de art. 221 C. pen., cu aplicarea art. 99,art. 100 și art. 109 C. pen. și art. 74 lit. a), raportat la art. 76 lit. e) C. pen.

în baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., a dispus ca numitul inculpat să execute pedeapsa cea mai grea și anume un an închisoare.

S-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 57 și art. 71 C. pen.

în baza art. 350 C. proc. pen., a fost menținută starea de arest a inculpatului-minor, iar în baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), din pedeapsa de executat s-a dedus durata reținerii și arestării preventive de la data de 16 iunie 2004, la zi.

- U.P.A. la:

în baza art. 33 lit. a), raportat la art. 34 lit. b) C. pen., a dispus ca numitul inculpat să execute pedeapsa cea mai grea și anume un an închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 57 și art. 71 C. pen.

S-a constatat că inculpatul este arestat în altă cauză.

în baza art. 14 alin. (3) C. proc. pen., a obligat pe inculpatul M.L.M. în solidar cu părțile responsabile civilmente M.N. și M.D.N., să plătească părții civile P.B.A. suma de 7.000.000 lei cu titlu de despăgubiri civile, iar părții civile B.C.M. suma de 1.500.000 lei cu același titlu.

S-a constatat că prejudiciul cauzat părților vătămate I.D.B. și C.M. au fost recuperate.

Diferit, inculpatul minor M.L.M. a fost obligat, în solidar cu părțile responsabile civilmente menționate, să plătească statului suma de 3.000.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, iar inculpatul minor U.P.A. la plata sumei de 3.000.000 lei, cu același titlu în care se include și onorariul de avocat cuvenit pentru apărarea din oficiu ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut în fapt următoarele:

1. La data de 30 martie 2004, inculpatul minor M.L.M. a deposedat-o, prin violență, pe partea vătămată P.B.A. (minor) de un telefon mobil, în timp ce aceasta se deplasa pe faleza dreaptă a râului Olănești.

2. în ziua de 15 iunie 2004, același inculpat a deposedat-o, tot prin violență, pe partea vătămată B.C.M. de un lănțișor din aur ce-l purta la gât, în timp ce aceasta se deplasa pe str. Dr. Hacman din municipiul Râmnicu Vâlcea.

3. La data de 6 iunie 2004, inculpatul M.L.M., folosind violența, a deposedat-o pe partea vătămată C.M., aflată la intersecția străzilor Matei Basarab cu Armoniei din municipiul Râmnicu Vâlcea, de un lănțișor din aur pe care îl purta la gât.

La scurt timp, după sustragerea lănțișorului inculpatul M.L.M. i l-a dat inculpatului U.P.A. care avea cunoștință de modul în care a fost obținut.

4. La data de 8 iunie 2004, inculpatul minor U.P.A., a deposedat prin violență, de un lănțișor din aur cu cruciuliță, pe partea vătămată I.D.B. (minor) care se afla în apropierea Universității Spiru Haret din municipiul Râmnicu Vâlcea.

Lănțișorul sustras de la partea vătămată I.D.B. a fost dat de inculpatul U.P.A. inculpatului M.L.M., care avea cunoștință de faptul că provine din săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.

împotriva acestei hotărâri, au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea și inculpații M.L.M. și U.P.A.

Prin apelul declarat Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea a criticat hotărârea primei instanțe cu privire la greșita individualizare a pedepselor aplicate celor doi inculpați minori pe care le consideră prea blânde, solicitând majorarea acestora prin înlăturarea circumstanțelor atenuante reținute în favoarea lor.

Inculpații M.L.M. și U.P.A. au criticat aceeași hotărâre cu privire la modalitatea de executare a pedepselor aplicate solicitând a se dispune suspendarea condiționată a executării acestora, având în vedere faptul că au recunoscut comiterea faptelor imputate.

Curtea de Apel Pitești, secția pentru cauze cu minori și de familie, prin decizia penală nr. 8/ A din 22 februarie 2005, a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea și desființând, în parte, hotărârea atacată a descontopit pedepsele aplicate inculpaților minori M.L.M. și U.P.A. în pedepsele componente după care:

- a majorat cele trei pedepse aplicate inculpatului minor M.L.M., pentru infracțiunile de tâlhărie de la câte un an închisoare la câte 2 ani închisoare;

- majorarea, de la un an închisoare la 2 ani închisoare a pedepsei aplicată inculpatului minor U.P.A. pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.

în baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., a dispus contopirea celor 3 pedepse de câte 2 ani aplicate inculpatului M.L.M. cu pedeapsa de o lună, aplicată în baza art. 221, cu aplicarea art. 74 lit. a) și art. 76 lit. e), raportat la art. 99 și art. 109 C. pen., astfel încât acesta urmează să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani, sporită cu 4 luni, în total 2 ani și 4 luni închisoare, prin privare de libertate.

în baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedeapsa de 2 ani închisoare astfel cum a fost majorată, cu pedeapsa de o lună închisoare aplicată inculpatului minor U.P.A., urmând ca acesta să execute pedeapsa de 2 ani închisoare, prin privare de libertate.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.

Prin aceeași decizie au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de inculpații minori M.L.M. și U.P.A. care au fost obligați, la plata sumei de câte 500.000 lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

A fost menținută starea de arest a inculpatului M.L.M. și s-a dedus, în continuare durata arestării preventive la zi și s-a constatat că inculpatul U.P.A. este arestat în altă cauză.

în motivarea acestei decizii instanța de apel a arătat că "Examinând hotărârea pronunțată, în raport de criticile formulate, precum și din oficiu, în limitele și în conformitate cu art. 371 și art. 372 C. proc. pen., se constată că este fondat doar apelul parchetului, deoarece prima instanță nu a făcut o corectă individualizare a pedepselor aplicate pentru săvârșirea infracțiunilor de tâlhărie și în raport de circumstanțele reale ale faptei, se impunea aplicarea unor pedepse mai severe".

Referitor la individualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpaților instanța de apel a arătat că "prima instanță nu a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), privind criteriile generale de individualizare, potrivit cărora, la stabilirea și aplicarea pedepsei se ține seama de gradul concret de pericol social al faptei comise, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală", criterii care aplicate la speță "trebuiau să determine prima instanță să aplice pentru săvârșirea infracțiunilor de tâlhărie pedepse majorate, deoarece cele de 1 an închisoare nu realizează finalitatea pedepsei înscrisă în art. 52 C. pen., respectiv prevenția specială și generală" având în vedere faptul "că inculpatul M.L.M. a săvârșit, în același mod, trei infracțiuni de tâlhărie, respectiv prin sustragerea unor bunuri de la părțile vătămate asupra cărora a acționat cu violență, astfel că modul în care au fost săvârșite cele trei fapte și persistența în comiterea unor infracțiuni identice, denotă un grad ridicat de pericol social și, prin urmare, riposta penală, materializată prin pedeapsă ce trebuia să fie pe măsură", iar inculpatul U.P.A. "este arestat în altă cauză, fiind cercetat pentru fapte identice, iar împrejurarea respectivă duce la concluzia că trebuie aplicată o pedeapsă mai mare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie".

în motivarea aceleiași decizii, s-a mai arătat că "în mod corect prima instanță a reținut în favoarea inculpaților circumstanța atenuantă prevăzută de art. 74 lit. a) C. pen., avându-se în vedere că anterior împotriva acestora nu s-a pronunțat o hotărâre definitivă de condamnare iar, în al doilea rând, au recunoscut faptele săvârșite și au încercat, în limita posibilului, să acopere prejudiciul cauzat părților vătămate".

în legătură cu apelurile declarate de inculpații minori M.L.M. și U.P.A. s-a arătat că "Considerentele expuse în legătură cu gradul ridicat de pericol social al infracțiunilor de tâlhărie comise de cei doi inculpați apelanți, constituie argumente în combaterea susținerii acestora privind necesitatea suspendării executării pedepsei, în conformitate cu dispozițiile art. 81 C. pen. Dacă s-ar lua o atare măsură, sancțiunile ar fi golite de conținut, date fiind împrejurările în care au fost săvârșite infracțiunile".

Decizia Curții de apel a fost atacată cu recurs de către inculpații minori M.L.M. și U.P.A.

Inculpatul minor U.P.A. a criticat decizia instanței de apel cu privire la severitatea pedepsei aplicate a cărei reducere o solicită până la limita stabilită de prima instanță, precum și cu privire la modalitatea de executare a acesteia în sensul de a se face aplicarea prevederilor art. 81 C. pen., respectiv suspendarea condiționată a executării pedepsei.

Inculpatul minor M.L.M. a criticat aceeași decizie referitor la pedeapsa aplicată pe care o apreciază prea severă solicitând reducerea acesteia prin reaprecierea criteriilor de individualizare, respectiv prin acordarea unei mai mari eficiențe circumstanțelor reale și personale.

Recursurile sunt nefondate.

După cum este de observat cei doi inculpați prin recursurile declarate au reiterat criticile pe care le-au invocat și la judecata în apel și anume severitatea pedepselor aplicate și modalitatea de executare a acestora, respectiv reducerea lor prin reaprecierea criteriilor de individualizare și modalitatea de executare a acestora în sensul suspendării condiționate a executării acestora.

Verificând actele și lucrările de la dosar, atât prin prisma motivelor de casare cât și din oficiu, în temeiul art. 385⁹alin. (3) C. proc. pen., se constată că în mod justificat instanța de apel a majorat pedepsele aplicate celor doi inculpați recurenți pentru infracțiunile de tâlhărie, pentru considerentul că aceștia prezintă un sporit grad de pericol social, atât prin numărul lor, cât și prin persistența infracțională de care au dat dovadă, în prezent fiind cercetați pentru săvârșirea unor fapte similare.

De faptul că aceștia au recunoscut și regretat faptele instanțele au ținut seama, reținând în favoarea lor circumstanțe atenuante, iar pedepsele au fost stabilite sub limita minimă a textului de lege incriminator.

în ce privește modalitatea de executare stabilită, privarea de libertate, pentru aceleași considerente, pericolul social ridicat al faptelor, se constată că nu se impune suspendarea condiționată a executării acestora.

Pentru considerentele ce preced, s-a constatat că recursurile declarate de inculpații minori M.L.M. și U.P.A. sunt nefondate și au fost respinse, ca atare, în temeiul art. 385¹⁵ pct. 1 lit. b) C. proc. pen. și s-a dispus potrivit dispozitivului prezentei decizii.

← ICCJ. Decizia nr. 3667/2005. Penal		ICCJ. Decizia nr. 3664/2005. Penal →

ICCJ. Decizia nr. 3663/2005. Penal

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 3663/2005. Penal