ICCJ. Decizia nr. 37/2005. Penal. Legea nr.678/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 37/2005
Dosar nr. 2609/2004
Şedinţa publică din 5 ianuarie 2005
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 583 din 22 decembrie 2003, Tribunalul Dâmboviţa, prin schimbarea încadrării juridice, a condamnat pe inculpatul B.I. şi pe inculpata P.M. la câte 5 ani închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 12 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane.
Potrivit art. 867 alin. (1) C. pen., s-a dispus ca fiecare inculpat să execute pedeapsa la locul de muncă, B.I. la S.C. V.S. S.R.l., iar inculpata P.M. la Asociaţia Familială S.E., cu obligativitatea acestora să respecte prevederile art. 868 alin. (3) raportat la art. 863 C. pen.
S-a dedus la zi detenţia preventivă de la 27 mai 2003.
În baza art. 19 din Legea nr. 678/2001 s-a confiscat de la inculpatul B.I. suma de 500 Euro sau contravaloarea acestora la momentul executării.
S-a luat act că părţile vătămate C.G.L. şi A.G. nu s-au constituit părţi civile.
Instanţa de fond pentru a pronunţat această hotărâre, a reţinut că cei doi inculpaţi, prin înşelăciune, în perioada iulie 2002 – ianuarie 2003, promiţând locuri de muncă în străinătate, au racolat şi asigurat transportul părţilor vătămate în Spania, loc în care cele două au fost obligate să practice prostituţia, sumele obţinute au fost predate inculpatului.
În perioada iunie 2002 – ianuarie 2003, partea vătămată A., printr-un cunoscut, martorul V.I., a cunoscut-o pe inculpata P.M. Acesta i-a propus să meargă în Spania, asigurând-o că va obţine sumei mari de bani din munca pe care o va presta.
Pentru a realiza şi finaliza promisiunea, această inculpată i-a stabilit întâlnirea cu inculpatul B.I., despre care a afirmat că îi este prieten şi că o poate ajuta financiar în vederea obţinerii paşaportului şi pentru a-i plăti drumul în Spania.
În aceeaşi zi a plecat la Doiceşti, unde urma a fi găzduită de inculpat pentru obţinerea paşaportului, unde a şi locuit temporar până când alţi cunoscuţi o va duce în Călăraşi, de unde în câteva ore va obţine paşaportul.
Oraşul Călăraşi a fost ales tocmai pentru că partea vătămată fusese căsătorită acolo.
La începutul lunii iulie, aceasta a plecat în Spania cu autocarul, în localitatea Aliconte, unde urma a fi aşteptată de o persoană cunoscută sub numele de L. În fapt s-a dovedit că aceasta se numea P.L.
După ce a fost preluată de aceasta, în ziua următoare, partea vătămată a fost dusă în localitatea La Carunia, la clubul de noapte, comunicându-i că urmează a practica prostituţia în folosul acesteia, prestaţia urmând a fi predată inculpatului B.I.
La începutul lunii ianuarie 2003, partea vătămată A. împreună cu o altă tânără au părăsit clubul de noapte, sesizând organele de poliţie locale.
Prin sprijinul Consulatului din Madrid, partea vătămată a revenit în ţară la 21 martie 2003, paşaportul fiind reţinut de P.L.
Procedând la fel, în luna septembrie partea vătămată C.G.L. a fost prezentată inculpatului B.I. care a derulat aceeaşi activitate ca şi în primul caz.
În acest mod, partea vătămară a rămas circa 3 luni de zile în localitatea Orihnela la un club de noapte, unde s-a deplasat şi inculpatul B.I., care a agresat-o fizic, după care a predat-o unui alt inculpat (B.I.) care a exploatat-o în continuare pe partea vătămată.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmboviţa şi inculpata P.M.
Parchetul a criticat soluţia pentru greşita aplicare a prevederilor art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), întrucât infracţiunea prevăzută de art. 12 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 678/2001 este o infracţiune momentană şi în alte cazuri continuă, dar nu continuată.
Cel de-al doilea motiv a vizat nelegalitatea care rezidă din faptul că asociaţia familială nu poate încheia carte de muncă.
Cel de-al treilea motiv a vizat greşita modalitate de executare a pedepsei, faţă de pericolul social foarte ridicat al faptei.
În sfârşit, s-a criticat modul de aplicare a măsurii confiscării speciale.
Inculpatul a criticat hotărârea pentru greşita condamnare, cerând achitarea sa în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. a) C. pen., iar în subsidiar reţinerea art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.
Instanţa de control judiciar, prin Decizia penală nr. 184 din 27 aprilie 2004, a admis apelul parchetului şi s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei în infracţiunea prevăzută de art. 12 alin. (1) şi (2), cu aplicarea art. 41 alin. (2) menţinând pedepsele de câte 5 ani închisoare.
S-au interzis drepturile prevăzute de art. 64 lit. a), b), c), d) şi e) C. pen., pe durata de 2 ani.
S-au înlăturat dispoziţiile art. 867 şi art. 868 şi următoarele şi s-au aplicat prevederile art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
S-au menţinut restul dispoziţiilor sentinţei.
În sfârşit, s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpata P.M.
Împotriva acestei hotărâri pronunţată de instanţa de control judiciar, inculpatul B.I. a cerut casarea deciziei atacate şi în principal menţinerea hotărârii instanţei de fond, iar în subsidiar, reducerea cuantumului pedepsei aplicate. Inculpata P.M. a cerut menţinerea hotărârii instanţei de fond invocând ca motiv de casare dispoziţiile prevăzute de art. 38515 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. În al doilea motiv, s-a criticat greşita încadrare juridică a faptei, în fapt privind o singură infracţiune continuă şi nu continuată. În sfârşit s-a criticat hotărârea pentru greşita individualizare a pedepsei.
Recursurile sunt nefondate.
Analizând actele şi lucrările dosarului, se constată că instanţele au reţinut corect situaţia de fapt.
Apărările formulate în cauză sunt neîntemeiate şi vor fi înlăturate pentru următoarele considerente.
Corect s-a reţinut că activitatea de traficare a pornit de la inculpata P.M. care le-a cunoscut pe cele două tinere, cu care a purtat discuţii şi cărora le-a promis că le va prezenta pe cel ce le va sprijini pentru plecarea în Spania în vederea obţinerii unor locuri de muncă, ce le va permite obţinerea de mijloace băneşti. Activitatea a fost ulterior preluată de inculpatul B.I. care le-a sprijinit în obţinerea paşapoartelor, transportarea în Spania pe care apoi le-a obligat să practice prostituţia pentru sine, toate acestea având caracter de durată.
Potrivit Legii nr. 678/2002, traficul se poate prezenta în forma infracţiunii momentane sau poate îmbrăca specificul unei infracţiuni continuate. În speţă, în raport de rezoluţia infracţională unică cu care cei doi au acţionat faţă de ambele părţi vătămate, fiecare inculpat a săvârşit infracţiunile de trafic de persoane în formă continuată.
Toate acţiunile celor doi inculpaţi săvârşite la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleaşi rezoluţii infracţionale conferă infracţiunilor de trafic de persoane un caracter continuat, astfel că în mod corect instanţa de control judiciar a făcut aplicabilitatea dispoziţiilor art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
Referitor la individualizarea pedepselor, corect a procedat instanţa de apel înlăturând dispoziţiile art. 867 şi art. 868 şi următoarele C. pen., reţinând pericolul social ridicat al faptelor comise şi nu în ultimul rând urmările acestora pe plan social, pedepsele de 5 ani închisoare, cu executare în detenţie fiind de natură a asigura scopul preventiv, educativ şi de reinserţie a inculpaţilor, aşa încât reducerea acestora nu se justifică.
Pe cale de consecinţă, Curtea, în temeiul prevederilor art. 38515 pct. 2 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţi.
Văzând şi prevederile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii B.I. şi P.M. împotriva deciziei penale nr. 184 din 27 aprilie 2004 a Curţii de Apel Ploieşti.
Obligă pe fiecare recurent la plata sumei de câte 1.200.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 5 ianuarie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3683/2005. Penal. Recuzare. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 371/2005. Penal. Revizuire. Recurs → |
|---|
