ICCJ. Decizia nr. 3734/2005. Penal
| Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 220 din 20 aprilie 2004, Tribunalul Constanța a condamnat pe inculpata T.E. la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (2), în referire la art. 16 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 C. pen. și art. 76 lit. d) C. pen., și 11 luni închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 4 în referire la art. 16 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 C. pen. și art. 76 lit. b) din același cod.
în baza art. 33 lit. a) C. pen. și a art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor în pedeapsa cea mai grea, în final inculpata urmând să execute pedeapsa de 3 ani închisoare.
Executarea pedepsei aplicată a fost suspendată sub supraveghere conform dispozițiilor art. 861alin. (2) C. pen.
în baza art. 862C. pen., a stabilit termen de încercare de 5 ani, compus din cuantumul pedepsei închisorii aplicate inculpatei, la care se adaugă un interval de timp de 2 ani.
Conform art. 863C. pen., pe durata termenului de încercare, inculpata urmând să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte, la datele fixate la S.R.S. de pe lângă Tribunalul Constanța;
b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință, și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea;
c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență;
S-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 359 C. proc. pen. și s-a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 864C. pen.
S-au aplicat dispozițiile art. 76 alin. (3) C. pen.
în baza art. 17 și art. 18 din Legea nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea și distrugerea cantității de 1,200 grame heroină cu cofeină, 17 comprimate Methadonă și 4 comprimate Nitrazepan depuse la I.G.P.R. - Direcția cazier Judiciar și Evidență Operativă, conform dovezii seria B nr. 2625 din 3 iulie 2003.
Pentru a pronunța hotărârea instanța a reținut următoarea situație de fapt:
La data de 2 iulie 2003, inculpata T.E. a fost depistată în momentul vânzării a 20 doze de heroină, în cantitate de 1,34 gr. colaboratorului acoperit "V." și având asupra sa un număr de 33 comprimate Methadonă și 7 comprimate Nitrazepam, ultimele două substanțe fiind deținute fără drept pentru consum propriu.
Așa cum rezultă din procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante, în ziua menționată, în jurul orelor 15,30, inculpata s-a deplasat cu autoturismul pe str. Mircea cel Bătrân din Constanța, în dreptul restaurantului P.I., unde l-a întâlnit pe colaboratorul acoperit "V". Cei doi, în autovehicul au purtat o discuție cu privire la numărul dozelor de heroină, pe care inculpata trebuia să le vândă, cât și referitor la prețul ce trebuia plătit. în momentul înmânării inculpatei a sumei de 3.400.000 lei de către colaboratorul acoperit "V." procurorul și organele de poliție au intervenit pentru efectuarea constatării.
S-a procedat la verificarea poșetei deținută de inculpată, iar în interiorul acesteia în ambalajul din hârtie a unui pachet de țigări s-au găsit 20 doze conținând un praf de culoare maronie înfășurate în plastic de culoare albă. Tot în poșetă s-au mai găsit 33 comprimate Methadonă și 7 comprimate Nitrozepam.
Inculpata fiind întrebată despre natura și proveniența substanțelor găsite în poșeta sa, în prezența martorului asistent a declarat că cele 20 de doze conțin heroină, pe care în momentul depistării sale le vindea colaboratorului "V." contra sumei de 300.000 lei doza, iar comprimatele sunt pentru uzul personal.
Raportul de constatare tehnico-științifică nr. 365038 din 3 iulie 2003 de Laboratorul de Analize Fizico-Chimice Droguri din cadrul G.P.R. - D.G.C.C.O.A. a concluzionat că cele 20 punguțe din material plastic de culoare albă conțin 1,34 gr. heroină în amestec cu cofeină, iar comprimatele 33 sunt Methadonă, iar 7 Nitrazepam.
Heroina și Methadonă sunt droguri de mare risc, fiind înscrise prima în tabelul nr. 1 iar cea de a doua în tabelul 2 din Anexa la Legea nr. 143/2000, iar Nitrazepamul este drog de risc înscris în tabelul 3 din Anexa la aceiași lege.
Situația de fapt și vinovăția inculpatei au fost reținute în baza procesului-verbal de sesizare din oficiu din 24 iunie 2003, procesului-verbal din 2 iulie 2003 întocmit de investigatorul acoperit "G.", procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante din 2 iulie 2003, procesele-verbale din 2 iulie 2003 și 4 iulie 2003 întocmite în conformitate cu dispozițiile art. 912C. proc. pen., ce conțin redarea în forma scrisă a înregistrărilor pe bandă magnetică ale convorbirilor telefonice prestate de inculpată în perioada 27 iunie 2003 - 2 iulie 2003, raportul de constatare tehnico-științifică, depoziția martorei L.R. probe coroborate cu recunoașterile inculpatei.
împotriva acestei hotărâri au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța, care a criticat-o pentru greșita aplicare a dispozițiilor art. 16 din Legea nr. 143/2000 și a art. 86 C. pen., în raport de gravitatea faptelor săvârșite și de inculpată care a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 în fapta prevăzută de art. 20, raportat la art. 2 alin. (2) din același act normativ.
Curtea de Apel Constanța, prin decizia penală nr. 232/ P din 13 octombrie 2005, a respins, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța și de inculpata T.E.
Pentru a decide astfel, instanța de control judiciar a reținut că aplicarea dispozițiilor art. 16 din Legea nr. 143/2000 a fost corect aplicată de instanță avându-se în vedere declarațiile inculpatei date în cursul urmăririi penale prin care aceasta denunța faptul că procura droguri pentru unii din prietenii săi care o apelau telefonic, iar aceste convorbiri au fost interceptate și înregistrate și apoi transcrise de organele de cercetare penală. De asemenea, a reținut că în mod corect tribunalul a procedat la suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatei T.E., dat fiind atitudinea sinceră a acesteia în cursul urmăririi penale și a judecății și regretul manifestat față de faptele comise.
Referitor la apelul declarat de inculpată s-a reținut că încadrarea juridică dată faptelor este corectă, iar vinovăția acesteia stabilită pe baza probelor administrate și corect interpretate.
împotriva acestei hotărâri au declarat recursuri Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța și inculpata.
Recursul declarat de parchet vizează greșita reținere în favoarea inculpatei a dispozițiilor art. 16 din Legea nr. 143/2000, greșita individualizare a pedepsei aplicate și a suspendării sub supraveghere a acesteia.
Recursul este fondat.
Potrivit dispozițiilor art. 16 din Legea nr. 143/2000 "persoana care a comis una dintre infracțiunile prevăzute de art. 2 - art. 10, iar în timpul urmăririi penale denunță și facilitează identificarea și tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârșit infracțiuni legate de droguri, beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege".
Din analiza lucrărilor dosarului rezultă că, la data de 22 iulie 2003, inculpata ar fi depus la procuror un denunț din care rezultă că unele persoane au săvârșit fapte incriminate de Legea nr. 143/2000.
Instanța de fond a fost sesizată cu judecarea cauzei privind pe inculpată la data de 8 iulie 2003.
în consecință denunțul formulat de inculpată nu a fost depus la procuror în faza de urmărire penală așa cum cer dispozițiile art. 16 din Legea nr. 143/2000.
Procedând la aplicarea dispozițiilor art. 16 din Legea nr. 143/2000 în favoarea inculpatei, instanța de fond deși reține că denunțul este formulat după sesizarea instanței, motivează că eficiența este aceiași indiferent de faza în care a fost formulat.
Din examinarea actelor dosarului rezultă că în cursul urmăririi penale inculpata nu a oferit nici o informație utilă, aptă de a facilita tragerea la răspundere a altor persoane implicate în traficul de stupefiante, astfel că dispozițiile art. 16 din Legea nr. 143/2000 nu-i sunt aplicabile, urmând a fi înlăturate.
Procedând la individualizarea pedepsei în raport cu criteriile generale prevăzute de art. 72 din C. pen., gradul de pericol social sporit pe care îl reprezintă faptele săvârșite, apreciat prin prisma împrejurărilor și modalităților de comitere, a urmărilor produse dar și la persoana inculpatei care este la primul conflict cu legea penală, că a recunoscut și regretat faptele săvârșite realizând gravitatea consecințelor produse de consumul și traficul de droguri, pedeapsa de 3 ani închisoare cu executarea în regim de detenție, este îndestulătoare pentru realizarea scopului ei, prevenția specială și generală prevăzută de art. 52 C. pen.
Recursul declarat de inculpată nu este fondat.
Referitor la critica privind greșita condamnare a inculpatei, Curtea constată că susținerile acesteia în sensul că nu a oferit, nu a pus în vânzare și nu a vândut droguri (dozele de heroină au fost scoase din geantă ei de către polițist) și că pe de altă parte nu a acționat cu intenție directă a deținerii de droguri în vederea punerii în circulație, sunt nefondate.
Astfel, inculpata cu prilejul constatării infracțiunii săvârșite a declarat că a achiziționat cele 20 de doze de heroină în cursul lunii iunie 2003 cu 200.000 lei doza pe care în momentul depistării le vindea numitului "V." cu suma de 300.000 lei pentru fiecare doză. Totodată, inculpata a declarat că nu a fost constrânsă în vreun mod să vândă heroina lui "V.".
Nefondat este și motivul de recurs prin care se solicită schimbarea încadrării juridice a faptei prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 în infracțiunea prevăzută de art. 20, raportat la art. 2 alin. (2) din aceiași lege.
Infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 poate fi săvârșită în mai multe modalități faptice, printre care și cumpărarea și oferirea spre vânzare a drogurilor de risc. Ori, la data de 2 iulie 2003, inculpata cumpărase cele 20 doze de heroină pe care le-a oferit spre vânzare lui "V.", care achitase prețul de 3.400.000 lei anterior momentului intervenției organelor de cercetare penală.
Ca atare, recursul declarat de inculpată, a fost nefondat, a fost respins și în conformitate cu prevederile art. 192 alin. (2) C. proc. pen., inculpata a fost obligată să plătească cheltuielile judiciare către stat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3738/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3740/2005. Penal → |
|---|
