ICCJ. Decizia nr. 3819/2005. Penal. Legea 143/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3819/2005
Dosar nr. 2292/2005
Şedinţa publică din 21 iunie 2005
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 65 din 24 ianuarie 2005, Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, în baza art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 – art. 76 C. pen., a condamnat pe inculpatul S.I. la 5 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
În baza art. 334 C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică din infracţiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, în infracţiunea prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000.
S-a făcut aplicarea art. 71 – art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus prevenţia de la 2 martie 2004 la zi.
În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., a menţinut măsura arestării preventive.
S-a constatat că probele au fost consumate în procesul de laborator.
Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut, în fapt, următoarele:
În ziua de 2 martie 2004, urmare a autodenunţului făcut de R.C.M., consumator de droguri, organele de poliţie au realizat un flagrant.
Suma de 4.500.000 lei capcanată chimic a fost remisă de denunţător inculpatului, care a fost prins de poliţişti, având asupra sa 1.600.000 lei din banii primiţi precum şi 5 doze de heroină.
Cercetările efectuate au stabilit că inculpatul a cumpărat 8 doze de heroină pentru denunţător. Una din doze a fost verificată chiar de inculpat, iar alte două au fost aruncate în momentul prinderii sale, astfel că asupra sa au fost găsite 5 doze de heroină în greutate de 0,77 gr.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul, el criticând soluţia pentru netemeinicie, considerând că pedeapsa aplicată este excesiv de aspră în raport de pericolul social concret al faptei comise.
Prin Decizia penală nr. 221/ A din 29 martie 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, apelul inculpatului a fost respins ca nefondat.
Inculpatul a declarat recurs pe care, în termen legal, l-a înaintat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I penală.
Invocând prevederile art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., el solicită admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri şi, rejudecând cauza, reducerea pedepsei aplicate.
Recursul declarat este neîntemeiat şi urmează a fi respins ca atare.
Instanţa fondului a aplicat, iar cea de apel a menţinut o pedeapsă corect proporţională în raport de criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), aplicând prevederile art. 74 şi art. 76 C. pen.
S-a reţinut că inculpatul, tânăr, fără antecedente penale, cu o conduită procesuală sinceră şi posibilităţi de resocializare a comis o faptă cu pericol social generic major.
Pedeapsa aplicată reprezintă o judicioasă evaluare a criteriilor generale şi corespunde scopului coercitiv-educativ prevăzut de art. 52 C. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul S.I. împotriva deciziei penale nr. 221 din 29 martie 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul reţinerii şi al arestării preventive de la 2 martie 2004 la 21 iunie 2005.
Obligă pe recurentul inculpat la plata sumei de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 21 iunie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3813/2005. Penal. Recurs la încheiere. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3834/2005. Penal. Conflict de competenţă.... → |
|---|
