ICCJ. Decizia nr. 3905/2005. Penal. Contestaţie în anulare. Contestaţie în anulare

Decizii penale ICCJ 2005

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 3905/2005

Dosar nr. 3156/2005

Şedinţa publică din 24 iunie 2005

Asupra contestaţiei în anulare formulată de I.D.C. având în vedere actele şi lucrările dosarului instanţa constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 301 din 16 iunie 2003, Tribunalul Dâmboviţa l-a condamnat pe inculpatul revizuient I.D.C., la o pedeapsă de 3 ani şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 211 alin. (2) lit. c) C. pen., raportat la alin. (2) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 99 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 113 NCP) În baza art. 861 C. pen., s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei în condiţiile prevăzute de art. 863 lit. a) – d) C. pen., supravegherea fiind încredinţată S.R.S.

La data de 25 mai 2004, S.R.S.S. Dâmboviţa s-a adresat Tribunalului Dâmboviţa cu cerere de revocare a suspendării sub supraveghere a pedepsei aplicată contestatorului cu motivarea că deşi a fost înştiinţat să se prezinte la Sediul Serviciului pentru realizarea măsurilor de supraveghere dispuse de instanţa aceasta nu s-a prezentat. La demersurile serviciului pentru a-l găsi s-a constatat că acesta nu mai locuieşte la adresa cunoscută.

Prin sentinţa nr. 399 din 8 octombrie 2004, Tribunalul Dâmboviţa admiţând cererea a dispus revocarea suspendării pedepsei.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul în baza incidentelor de la dosar a reţinut că numitul I.D.C. a locuit până în luna martie 2004, la bunicul său I.C., după care a plecat din ţară încălcând astfel obligaţiile stabilite de instanţă. S-au constatat astfel îndeplinite cerinţele art. 864 alin. (2) C. pen., pentru a dispune revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere. Apelul declarat de condamnat împotriva sentinţei a fost respins, ca nefondat, prin Decizia penală nr. 9 din 21 martie 2005 a Curţii de Apel Ploieşti.

Împotriva deciziei a declarat recurs, bunicul condamnatului pe nume, I.C.

Prin Decizia nr. 2568 din 15 aprilie 2005 pronunţată în dosarul nr. 2267/, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins, ca inadmisibil, recursul, bunicul condamnatului neaflându-se printre persoanele prevăzute de art. 3852 şi art. 362 C. proc. pen., persoanele care pot declara recurs împotriva deciziei Curţii de Apel.

Împotriva acestei ultime decizii a formulat contestaţie în anulare condamnatul I.D.C., întemeiată pe dispoziţiile art. 386 lit. a) C. proc. pen., „cu motivarea că la data judecării recursului procedura de citare nu a fost legal îndeplinită".

Contestaţia este nefondată si se va respinge pentru considerentele ce urmează. Lăsând la o parte faptul că recursul a fost declarat de o persoană fără calitate, contestatorul (major la data soluţionării recursului) a fost legal citat la adresa cunoscută. Astfel fiind critica este neîntemeiată, iar instanţa.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondată, contestaţia în anulare formulată de contestatorul I.D.C. împotriva deciziei penale nr. 2568 din 15 aprilie 2005 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală.

Obligă pe contestator la plata sumei de 600.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 24 iunie 2005.

← ICCJ. Decizia nr. 3872/2005. Penal. Art. 211 Cod Penal. Recurs  ICCJ. Decizia nr. 3922/2005. Penal. Art. 211 Cod Penal. Recurs →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 3905/2005. Penal. Contestaţie în anulare. Contestaţie în anulare