ICCJ. Decizia nr. 4212/2005. Penal

Prin sentința penală nr. 724 din 1 noiembrie 2004, pronunțată de Tribunalul Dolj a fost schimbată încadrarea juridică din infracțiunea prevăzută de art. 175 și art. 175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 99 și art. 100 C. pen., în infracțiunea de omor calificat, prevăzută de art. 174, raportat la art. 175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 99 și următoarele C. pen., texte de lege în baza cărora a fost condamnat inculpatul A.C. la 9 ani închisoare.

Conform art. 71 C. pen., i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP), după împlinirea vârstei de 18 ani.

în temeiul art. 350 C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului și conform art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus detenția preventivă cu data de 1 iulie 2004 la zi.

Tribunalul a constatat că partea civilă B.M. a renunțat la despăgubiri civile și l-a obligat pe inculpat în solidar cu partea responsabilă civilmente A.O. să plătească părții civile C.A.S. a municipiului București suma de 33.541.055 lei reprezentând cheltuieli efectuate cu spitalizarea victimei B.E. la Spitalul de Urgență Bagdasar-Arseni București.

Inculpatul a mai fost obligat în solidar cu partea responsabilă civilmente, la plata sumei de 2.595.027 lei către partea civilă Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova, reprezentând despăgubiri civile.

Conform art. 118 lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea sapei, folosită la comiterea faptei.

Inculpatul a mai fost obligat, în solidar cu partea responsabilă civilmente, la plata sumei de 6.500.000 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat.

Instanța de fond a reținut, că în ziua de 26 mai 2004, inculpatul minor A.C. a lucrat la câmp împreună cu M.N. după care au consumat băuturi alcoolice și au jucat biliard în barul lui S.C. din Băilești. La un moment dat, la bar, a venit cu o bicicletă B.G. care avea o bară de fier pe scaunul din spate. M.N. a încercat să ia bara, dar a fost observat de B.G. care i-a dat o palmă peste față. Atunci martorul a smuls o șipcă dintr-un gard și a vrut să-l lovească pe B.G., dar nu a reușit.

Prima instanță a mai constatat că inculpatul împreună cu M.N. s-au deplasat, după aceea, la barul lui G.M., aflat în apropriere, și martorul C.M.G. i-a cerut lui M.N. să pună scândura la loc, dar acesta l-a lovit.

Plecând de la locul incidentului spre casă, cei doi au fost urmăriți de victima B.E. care a crezut că fratele său B.R. a fost lovit de unul dintre ei, iar inculpatul la întâmpinat înarmat cu o sapă aplicându-i o lovitură puternică. Victima a fost transportată la Spitalul Băilești, apoi la Spitalul clinic Județean de Urgență Craiova și în cele din urmă la Spitalul de Urgență Bagdasar-Arseni București, decedând la data de 23 iunie 2004.

Din raportul de constatare medico - legală de necropsie nr. 2623/ A3 din 30 iulie 2004 rezultă că moartea victimei B.E. a fost violentă și s-a datorat hemoragiei și dilacerării meningo-cerebrale, urmarea unui traumatism cranio-cerebral cu fractură de boltă de craniu, complicat în evoluție cu piocefalie și bronhopneumonie. Leziunile de violență s-au putut produce prin lovire cu un corp dur, posibil sapă, iar moartea poate data din 23 iunie 2004.

Curtea de Apel Craiova, prin decizia penală nr. 34 din 18 mai 2005, a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat.

împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în temeiul art. 3859pct. 14 C. proc. pen., inculpatul A.C. susținând, ca și în apel, că pedeapsa de 9 ani închisoare aplicată, pentru infracțiunea comisă, este prea aspră.

Examinând hotărârile atacate în baza lucrărilor și al materialului din dosarul cauzei, înalta Curte de Casație și Justiție constată că recursul este fondat, urmând a fi admis.

Instanțele au reținut o corectă situație de fapt, ce nu a fost contestată de inculpat, în sensul că în ziua de 26 mai 2004, pe stradă, în fața locuinței unde domiciliază, acesta la lovit cu o sapă în cap, pe victima B.E. provocându-i leziuni în urma cărora a decedat, iar încadrarea juridică este legală.

în ceea ce privește însă individualizarea pedepsei instanțele nu au făcut o corectă interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 100 alin. (1) și art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), sancțiunea de 9 ani închisoare aplicată inculpatului care era minor la data săvârșirii infracțiunii, fiind prea aspră.

Potrivit art. 100 alin. (1), C. pen., la aplicarea sancțiunii instanțele trebuiau să țină seama de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de starea fizică, de dezvoltarea intelectuală și morală, de comportarea inculpatului, de condițiile în care a fost crescut și în care a trăit și de oricare alte elemente de natură să caracterizeze persoana minorului.

întrucât instanțele de judecată au ales pentru sancționarea inculpatului pedeapsa închisorii, ele trebuiau să țină seama de toate criteriile de individualizare prevăzută de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)

întradevăr față de gradul ridicat de pericol social al infracțiunii de omor calificat săvârșit, corect instanțele au aplicat inculpatului, pedeapsa închisorii și nu au luat față de acesta o măsură educativă, dar față de datele care caracterizează persoana acestuia sancțiunea de 9 ani este prea aspră.

în ceea ce privește profilul moral al inculpatului, astfel cum rezultă din ancheta socială efectuată de C.S.A.T. din cadrul Primăriei Băilești, jud. Dolj acesta nu a comis fapte antisociale, a avut o comportare bună în relațiile cu vecinii și lucra cu ziua la diferite persoane pentru a se întreține.

După cum se concluzionează în raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr. 2365/ A din 9 iulie 2004 efectuat de I.M.L. Craiova, A.C. suferă de tulburări de comportament de tip impulsiv instalat pe fond carențial educativ, dar a comis fapta cu discernământ.

Având în vedere că inculpatul, este tânăr, a săvârșit fapta în perioada în care era minor, muncea cu ziua pentru a-și asigura mijloacele de trai, nu are antecedente penale, a avut o atitudine sinceră în cursul procesului penal, regretând fapta comisă, se impunea aplicarea unei pedepse mai blânde, în cauză fiind incidente dispozițiile cazului de casare prevăzut de art. 3859alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., referitor la greșita individualizare a sancțiunii aplicată.

Față de considerentele arătate, înalta Curte, constatând că sunt întemeiate criticile inculpatului, urmează ca în temeiul art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., să admită recursul declarat de acesta, împotriva deciziei și sentinței primei instanțe cu privire la pedeapsă pe care urmează să o reducă, menținând celelalte dispozițiile ale hotărârilor atacate.

Conform art. 38517 alin. (4), cu referire la art. 383 alin. (2) C. proc. pen., și art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata arestării preventive de la 1 iulie 2004 la 8 iulie 2005.

Onorariul pentru apărătorul desemnat inculpatului din oficiu, în sumă de 40 lei (400.000 lei) a fost plătit din fondul Ministerului Justiției.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 4212/2005. Penal