ICCJ. Decizia nr. 4274/2005. Penal. întrerupere executare. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4274/2005
Dosar nr. 3388/2005
Şedinţa publică din 11 iulie 2005
Asupra recursului de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 13 august 2004, condamnata T.M. a solicitat întreruperea executării pedepsei de 12 ani închisoare, pe motive medicale.
Petenta a arătat că suferă de psihopatie instabilă pe fond cranian, tulburări de comportament fără discernământ, are insuficienţă cardiacă şi a suferit două preinfarcturi, tensiune oscilantă, discopatie lombară, precum şi alte complicaţii.
Prin raportul de expertiză medico-legală s-a concluzionat că petenta, prezentând ca diagnostic „tulburare organică de personalitate pe fond toxic etilic şi stare depresivă fond situaţional", poate fi tratată în reţeaua sanitară a A.N.P., cu respectarea indicaţiilor terapeutice şi nu se află în imposibilitatea executării pedepsei.
Prin sentinţa penală nr. 279 din 7 martie 2005, Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, a respins cererea de întrerupere a executării pedepsei, ca nefondată, reţinând că nu sunt îndeplinite condiţiile art. 455, raportat la art. 453 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., cu referire la constatarea pe baza unei expertize medicale că cel condamnat suferă de o boală care-l pune în imposibilitate de a executa pedeapsa.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, prin Decizia penală nr. 289 din 18 aprilie 2005, a respins, ca nefondat, apelul declarat de condamnata T.M. împotriva hotărârii instanţei de executare, apreciind că în mod corect prima instanţă a reţinut că în cauză nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de legea procesual penală.
Împotriva acestei din urmă hotărâri condamnata a declarat recurs, fără a invoca nici unul din cazurile de casare prevăzute de art. 3859 C. proc. pen. şi fără a formula critici referitoare la hotărârea atacată. La termenul fixat pentru judecarea căii de atac exercitate de către condamnata T.M., aceasta a arătat că lasă soluţia la aprecierea instanţei de judecată.
Examinând cauza în raport de dispoziţiile art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., se constată următoarele:
Pentru asigurarea, concomitent, a scopului procesual penal şi a scopului pedepsei aplicate, punerea de îndată în executare a hotărârii definitive de condamnare şi executarea pedepsei apare ca o condiţie obligatorie.
Ca atare, întreruperea executării pedepsei închisorii poate fi acordată exclusiv în acele situaţii în care instanţa investită cu cererea constată incidenţa unuia din cazurile limitativ prevăzute de legea procesual penală şi îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege pentru actul invocat.
Or, cazul invocat de condamnat, cu referire la condiţiile cumulative prevăzute de art. 453 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., condamnatul suferă de o boală care îl pune în imposibilitate de a executa pedeapsa şi această împrejurarea este constatată printr-o expertiză medicală -, nu a fost dovedit în cauză.
Aşa fiind, în mod judicios prima instanţă a respins cererea de întrerupere a executării pedepsei, ca nefondată.
Respingând apelul şi menţinând hotărârea primei instanţe, instanţa de control judiciar a pronunţat o hotărâre legală şi temeinică, nesupusă nici unuia din cazurile de casare prevăzute de art. 3859 C. proc. pen.
În consecinţă, pentru considerentele ce preced, conform art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Curtea va respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnata T.A.
Totodată, în baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenta va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnata T.M. împotriva deciziei penale nr. 289 din 18 aprilie 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Obligă pe recurentă să plătească statului suma de 80 lei (800.000 lei) cheltuieli judiciare, din care suma de 20 lei (200.000 lei), reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 11 iulie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 4273/2005. Penal. întrerupere executare. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 4278/2005. Penal. Plângere recurs. Recurs → |
---|