ICCJ. Decizia nr. 4356/2005. Penal. Art. 197 Cod Penal. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 4356/2005

Dosar nr. 3500/2005

Şedinţa publică din 14 iulie 2005

Asupra recursului de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 193 din 16 martie 2005, Tribunalul Vaslui a condamnat pe inculpatul M.M., la 12 ani închisoare şi 6 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru infracţiunea prevăzută de art. 197 alin. (1) şi (2) lit. b1) şi alin. (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 37 lit. a) C. pen.

În baza art. 61 C. pen., a fost revocat beneficiul liberării condiţionate pentru restul de 291 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 2 ani şi 4 luni închisoare, aplicat prin sentinţa penală nr. 271 din 13 august 2003 a Tribunalului Vaslui, iar în urma contopirii acestui rest cu pedeapsa aplicată în prezenta cauză, s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 12 ani închisoare şi 6 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., cu aplicarea art. 71 – art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)

Totodată, a fost menţinută starea de arest a inculpatului şi s-a dedus din pedeapsa aplicată, durata reţinerii şi a arestării preventive de la 2 noiembrie 2004 la zi.

S-a constatat că partea vătămată V.G. nu s-a constituit parte civilă.

În esenţă, s-au reţinut următoarele:

În cursul lunii octombrie 2004, inculpatul a întreţinut, prin violenţă şi ameninţări, două raporturi sexuale cu nepoata sa, V.G.

Curtea de Apel Iaşi, prin Decizia penală nr. 32 din 19 mai 2005, a respins apelul inculpatului.

Totodată, a menţinut starea de arest a inculpatului şi a dedus din pedeapsă, durata arestării preventive de la 16 martie 2005 la zi.

Prin recursul declarat, inculpatul a solicitat achitarea, susţinând că probele administrate în cauză nu confirmă vinovăţia sa în comiterea faptei.

Recursul nu este fondat.

Din examinarea lucrărilor dosarului, rezultă că instanţele au reţinut, în mod corect pe baza întregului material probator aflat la dosar, fapta şi vinovăţia inculpatului şi au făcut o încadrare juridică corespunzătoare.

Din coroborarea declaraţiilor părţii vătămate cu ale martorilor M.P., S.G., C.M.C., M.C.S. date în cursul urmăririi penale şi menţinute la instanţă şi cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză, rezultă în mod cert vinovăţia inculpatului în săvârşirea infracţiunii de viol.

De altfel, în cursul urmăririi penale, inculpatul a recunoscut că a întreţinut raporturi sexuale cu nepoata sa, în vârstă de 11 ani, susţinând că nu a exercitat însă acte de constrângere.

Această ultimă susţinere, potrivit căreia ar fi întreţinut raporturile sexuale cu consimţământul victimei, precum şi revenirea ulterioară la instanţă asupra declaraţiilor iniţiale de recunoaştere sunt infirmate de relatările constante ale victimei şi de declaraţiile martorilor sus-menţionaţi.

În consecinţă, pentru aceste considerente, urmează a se reţine că fapta şi vinovăţia inculpatului a fost corect reţinută, iar recursul declarat este nefondat, motiv pentru care va fi respins, cu obligarea inculpatului la cheltuieli judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul M.M. împotriva deciziei penale nr. 32 din 19 mai 2005 a Curţii de Apel Iaşi.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 2 noiembrie 2004 la 14 iulie 2005.

Obligă pe recurent să plătească statului suma de 160 lei (1.600.000 lei) cheltuieli judiciare, din care suma de 40 lei (400.000 lei), reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 14 iulie 2005.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 4356/2005. Penal. Art. 197 Cod Penal. Recurs