ICCJ. Decizia nr. 4392/2005. Penal
Comentarii |
|
Tribunalul Vaslui, prin sentința penală nr. 88 din 2 martie 2005, a condamnat pe inculpații:
1. V.D. la următoarele pedepse:
- 25 de ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav, prevăzută de art. 174, raportat la art. 176 lit. d) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) și art. 78 C. pen.;
- 5 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de tâlhărie, prevăzută de art. 20, raportat la art. 211 alin. (1) și (2) lit. b) și alin. (21) lit. a) și c) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) și art. 78 C. pen.
în baza art. 33 și art. 34 C. pen., contopește pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea de 25 ani închisoare pe care inculpatul o va executa.
Interzice drepturile prevăzute de art. 64 pe durata prevăzută de art. 71 alin. (2) C. pen.
Aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 8 ani după executarea pedepsei.
în baza art. 350 C. proc. pen., menține starea de arest a inculpatului, iar în baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), deduce din pedeapsă durata reținerii și arestării preventive de la 24 octombrie 2004, la zi.
2. M.C. la următoarele pedepse:
- 10 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav, prevăzută de art. 174, raportat la art. 176 lit. d) C. pen., cu aplicarea art. 99 și art. 109 C. pen.;
- 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 20, raportat la art. 211 alin. (1) și (2) lit. b) și alin. (21) lit. a) și c) C. pen., cu aplicarea art. 99 și art. 109 C. pen.
în baza art. 33 și art. 34 C. pen., contopește pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare pe care inculpatul o va executa.
Interzice drepturile prevăzute de art. 64 pe durata prevăzută de art. 71 alin. (2) C. pen.
în baza art. 350 C. proc. pen., menține starea de arest a inculpatului iar, în baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), deduce din pedeapsă durata reținerii și arestării preventive de la 24 octombrie 2004 la zi.
în baza art. 14 și art. 346 C. proc. pen., raportat la art. 998 C. civ., obligă inculpații, în solidar, inculpatul minor în solidar și cu partea responsabilă civilmente, să achite părții civile A.A. suma de 8.000.000 lei, cu titlu de despăgubiri civile.
în baza art. 191 C. proc. pen., obligă inculpații să achite statului, inculpatul minor în solidar cu partea responsabilă civilmente, câte 5.300.000 lei reprezentând: 4.500.000 lei, cheltuieli judiciare și 800.000 lei, onorariile apărătorilor desemnați din oficiu la urmărirea penală și în instanță, ce vor fi suportate din fondul Ministerului Justiției.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt și de drept:
în seara zilei de 21 octombrie 2004, cei doi inculpați s-au întâlnit într-un bar din satul Stejaru, județul Vaslui, aparținând numitului R.D., pentru a consuma băuturi alcoolice. Cu această ocazie, inculpatul V.D. i-a spus lui M.C. că a văzut cum, cu câteva zile înainte, poștașul i-a adus pensia victimei T.T. și i-a propus să meargă la locuința acesteia pentru a-i sustrage banii.
Inculpatul M.C. a fost de acord, astfel încât cei doi au plecat către locuința victimei, afară fiind întuneric. Au intrat în curtea acesteia pe lângă niște grămezi de fân și garajul animalelor și au văzut-o în fața chilerului cum își făcea necesitățile fiziologice. Au apucat victima și au dus-o în mod forțat în chiler. Nici curtea și nici chilerul nu erau luminate.
Victima i-a întrebat pe inculpați cine sunt, însă aceștia au târât-o pe pat cu fața în sus, cu capul spre sobă și picioarele spre ușă.
Inculpatul V.D. a apucat victima de gât, iar inculpatul M.C. o ținea de mâini pentru a nu se putea apăra.
I-au cerut victimei să le dea banii, amenințând că o omoară, iar aceasta le-a spus că banii sunt în podul chilerului.
în timp ce victima se zbătea pentru a scăpa din mâinile agresorilor, inculpatului M.C. i-a venit ideea să o violeze. Când i-a ridicat fusta, a constatat că victima eliminase materiile fecale și a renunțat la ideea sa de a întreține raport sexual cu ea, fiindu-i greață.
Deoarece pe podul chilerului locuinței era întuneric, cei doi inculpați au renunțat la a mai căuta banii despre care victima le-a spus, în schimb, s-au hotărât să o omoare pentru a nu se afla de tentativa lor de a o tâlhări.
în acest scop, inculpatul M.C. a ținut victima de mâini, deoarece se zbătea, iar inculpatul V.D. a strâns-o de gât cu mâna dreaptă și a lovit-o peste cap cu muchia palmei stângi. Inculpatul M.C. i-a aplicat victimei o lovitură puternică în regiunea pieptului, cu pumnul iar victima a început să horcăie.
Inculpatul V.D. a strâns-o de gât până ce victima a decedat. în timp ce o sugruma, inculpatul V.D. a simțit sub mână, pe gâtul victimei, baticul acesteia, ce-i căzuse de pe cap și care avea nodul la spate.
După ce victima a decedat, cei doi inculpați au fugit și s-au ascuns în șura numitului A.M.
A doua zi, victima T.T. a fost găsită moartă, pe pat, cu fața în sus și cu un picior atârnând la marginea patului, având înfășurat în jurul gâtului baticul, legat cu nodul la spate. Martorul R.G. a tăiat baticul cu cuțitul deoarece nodul nu putea fi desfăcut, întrucât începuse procesul de putrefacție a cadavrului și gâtul se umflase.
în ziua de 23 octombrie 2004, cadavrul victimei a fost spălat de rude, a fost chemat preotul și abia spre seară, unele rude au văzut urmele de violență de pe gâtul victimei și au sesizat organele de poliție.
Potrivit concluziilor raportului de expertiză medico-legală de autopsie întocmit de S.M.L. județean Vaslui, moartea numitei T.T. a fost violentă și s-a datorat unei asfixii mecanice prin sugrumare. în afara leziunilor de la nivelul regiunii cervicale, victima prezentat și un traumatism toracic cu fracturi la două coaste și infiltrare sanguine, precum și un traumatism cranio-facial cu echimoze, excoriații, infiltrate sanguine și plagă la nivelul buzei superioare.
Leziunile de la nivelul regiunii cervicale, cu rol tanato-generator, s-au produs prin comprimare cu mâna iar celelalte leziuni s-au putut produce prin loviri cu sau de corpuri dure, precum și comprimare.
între traumatismul cervical și moarte există legătură de cauzalitate directă și necondiționată.
Concluzionează expertiza că, cel mai probabil, agresorii au fixat victima într-un decubit dorsal. Iar unul dintre ei a comprimat victima la nivelul regiunii cervicale, cu o mână, mai probabil mâna dreaptă.
Fracturarea coastelor s-a produs printr-o lovire activă a victime, probabil cu mijloace proprii de atac omului, în momentul fixării victimei sau chiar înainte de aceasta.
Situația de fapt reținută anterior se dovedește cu declarațiile celor doi inculpați, procesul verbal de cercetare la fața locului și planșa foto anexă, raport de expertiză medico-legală de autopsie nr. 132/2004, declarațiile martorilor, proces-verbal de reconstituire și planșe foto anexă.
în cauză, s-a constituit parte civilă nepoata victimei care a suportat cheltuielile de înmormântare, numita A.A., cu suma de 8.000.000 lei.
Inculpații au fost de acord să o achite, motiv pentru care instanța a luat act de convenția părților, iar partea civilă nu și-a mai propus probe în dovedirea cererii sale.
Faptele inculpaților V.D. și M.C. de a încerca pe timp de noapte, prin violență și în locuința victimei T.T., să o deposedeze de bani, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă de tâlhărie, prevăzută de art. 20, raportat la art. 211 alin. (1) și (2) lit. b) și alin. (21) lit. a) și c), C. pen.
Vinovăția inculpatului V.D. fiind dovedită, instanța de fond i-a condamnat la câte o pedeapsă cu închisoarea pentru săvârșirea fiecărei infracțiuni și au fost avute în vedere, la individualizare, prevederile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), precum și circumstanța agravantă prevăzută de art. 75 lit. c) C. pen., inculpatul atrăgând în câmpul infracțional un minor. Acest inculpat a avut inițiativa săvârșirii infracțiunilor și tot el a fost cel care a sugrumat-o pe victimă, motiv pentru care instanța a dozat pedeapsa către maximul special prevăzut de lege, după ce a ales pedeapsa închisorii, prevăzută alternativ cu pedeapsa detențiunii pe viață, pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav.
Aceleași pedepse au fost avute în vedere și la individualizarea pedepsei ce i-a fost aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de tâlhărie, reținându-se dispozițiile art. 78 C. pen.
Potrivit raportului de expertiză medico-legală psihiatrică, inculpatul V.D. prezintă tulburare de conduită pe fondul unui intelect liminar.
Inculpatul a comis fapta cu discernământ.
De asemenea, manifestă iritabilitate, impulsivitate rău controlate, tendințe antisociale și disadaptiv-integrative crescute.
Și aceste aspecte au fost avute în vedere la individualizarea pedepselor.
Faptele fiind concurente, instanța, în baza art. 33 și art. 34 C. proc. pen., a contopit pedepsele ce i-au fost aplicate în pedeapsa cea mai grea, pe care inculpatul o va executa.
I-au fost interzise drepturile prevăzute de art. 64 pe durata prevăzută de art. 71 alin. (2) C. pen. S-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi pe o durată de 8 ani după executarea pedepsei, având în vedere că aplicarea pedepsei complementare este obligatorie în cazul infracțiunii de omor deosebit de grav.
în baza art. 350 C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului iar, în baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din pedeapsă durata reținerii și arestării preventive de la 24 octombrie 2004 la zi.
în ce privește pe inculpatul M.C., vinovăția acestuia a fost dovedită, motiv pentru care instanța l-a condamnat la câte o pedeapsă cu închisoarea pentru săvârșirea fiecărei infracțiuni și au fost avute în vedere, la individualizare, prevederile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), precum și starea de minorat a inculpatului.
Inculpatul, așa cum reiese din raportul de expertiză medico-legală psihiatrică, prezintă tulburare de conduită pe fondul unui intelect liminar prin carențe educaționale, afective și de instrucție.
A comis fapta cu discernământ și are tendințe antisociale crescute.
După aplicarea pedepselor, instanța le-a contopit în baza art. 3 și art. 34 C. pen., în pedeapsa cea mai grea pe care inculpatul o va executa.
I s-au interzis drepturile prevăzute de art. 64 pe durata prevăzută de art. 71 alin. (2) C. pen.
Pedeapsa complementară, deși este obligatorie, nu a fost aplicată inculpatului minor, potrivit art. 109 alin. (3) C. pen.
în baza art. 350 C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului iar, în baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din pedeapsă durata reținerii și arestului preventiv de la 24 octombrie 2004 la zi.
Sub aspectul laturii civile a cauzei, numita A.A. s-a constituit parte civilă cu suma de 8 milioane lei reprezentând cheltuielile făcute cu înmormântarea victimei. Inculpații au fost de acord să achite părții civile această sumă.
Potrivit art. 969 C. civ., convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante iar, potrivit art. 14 alin. (3) C. proc. pen., repararea pagubei se face potrivit dispozițiilor legii civile.
Așadar, instanța a luat act de convenția părților și, în baza art. 14 și art. 346 C. proc. pen., raportat la art. 998 și art. 969 C. civ., a obligat inculpații, în solidar, inculpatul minor în solidar și cu partea responsabilă civilmente, să achite părții civile suma de 8 milioane lei cu titlu de despăgubiri civile.
în baza art. 191 C. proc. pen., instanța a obligat inculpații la plata cheltuielilor judiciare către stat, inculpatul minor în solidar cu partea responsabilă civilmente.
în termen legal hotărârea a fost apelată de inculpații V.D. și M.C. și criticată pentru netemeinicie, ambii inculpați solicitând, în raport de circumstanțele personale, redozarea pedepselor aplicate.
Curtea de Apel Iași, prin decizia penală nr. 24 din 14 aprilie 2005, a respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpații V.D. și M.C. împotriva sentinței penale nr. 88 din 2 martie 2005 a Tribunalului Vaslui.
S-a menținut starea de arest a inculpaților și li s-a dedus perioada arestului preventiv de la 2 martie 2005 la zi.
Nemulțumiți și de această hotărâre, în termenul legal, inculpații V.D. și M.C., au declarat recurs, solicitând reducerea pedepselor iar inculpatul V.D. a mai cerut a se reverifica probele și a se vedea că el nu a avut intenția să omoare.
Recursurile sunt nefondate.
Examinându-se probatoriul administrat în raport de criticile aduse, precum și din oficiu se constată că acesta a fost corect evaluat, situația de fapt fiind corespunzătoare activității infracționale, efectiv dusă de fiecare inculpat.
în consecință, și încadrarea juridică dată faptelor comise este cea legală.
Pentru inculpatul recurent V.D. ce a avut în permanență inițiativa infracțională, el fiind cel ce a strâns de gât victima, până ce a decedat, apărarea sa în sensul că nu a avut intenția să o omoare, e lipsită de orice temei și fără nici un comentariu.
Desigur, această apărare a sa reflectă și gradul său intelectiv și de instrucție, expertiza medico-legală psihiatrică, evidențiind că acest inculpat, ca de altfel și cel de-al doilea, inculpatul minor, prezintă tulburări de conduită, pe fondul unui intelect liminar.
Acestea fiind și elementele ce caracterizează persoana inculpaților recurenți și în raport de gravitatea deosebită a infracțiunilor comise, dar și de pericolul lor sporit pentru societate, pedepsele aplicate nu apar excesive ci stabilite judicios în raport și de cerințele art. 72 și art. 52 C. pen.
Rezultă așadar, că hotărârea atacată este temeinică și legală iar recursurile inculpaților vor fi respinse, ca nefondate, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Au fost aplicate și dispozițiile art. 381 și art. 192 C. proc. pen.
← ICCJ. Decizia nr. 4420/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 4362/2005. Penal → |
---|