ICCJ. Decizia nr. 4810/2005. Penal
| Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 309 din 1 iulie 2004 a Tribunalului Vaslui au fost condamnați inculpații: P.M. și A.I. la următoarele pedepse:
- câte două pedepse de câte 4 (patru) ani închisoare, pentru săvârșirea a câte două infracțiuni de tentativă de tâlhărie, prevăzute de art. 20, raportat la art. 211 alin. (2) lit. a) și b) și alin. (21) lit. a), b) și c) C. pen., în dauna părții vătămate D.N. și B.V. cu B.M.;
- câte 7 (șapte) ani închisoare, pentru săvârșirea a câte unei infracțiuni de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) și alin. (21) lit. a), b) și c) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), în dauna părții vătămate C.A.
- câte o pedeapsă de 7 (șapte) ani închisoare, pentru săvârșirea a câte unei infracțiuni de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. a) și b) și alin. (21) lit. a) și c) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
în baza art. 34 lit. b) C. pen., contopește pedepsele aplicate, urmând ca fiecare inculpat să execute pedeapsa cea mai grea de câte 7 ani închisoare.
Pe durata prevăzută de art. 71 C. pen., interzice inculpaților drepturile prevăzute de art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
Menține starea de arest a inculpaților P.M. și A.I. și deduce din pedepsele aplicate durata reținerii din 31 octombrie 2003 și arestării preventive de la 14 noiembrie 2003 la zi.
în baza art. 118 lit. b) C. pen., confiscă de la inculpați: 2 fesuri din penea, unul culoare neagră și unul albastru, o pereche de mănuși din piele, o mănușă din lână, o mănușă din bumbac, un briceag și o lamă metalică, bunuri aflate la camera de corpuri delicte a instanței (poziția nr. 35/2004 din registrul de evidență a corpurilor delicte).
Constată recuperate prejudiciile cauzate prin infracțiune părților vătămate D.N., B.V., B.M. și C.A.. Ia act că părțile vătămate nu s-au constituit părți civile în cauză.
Admite în parte acțiunea civilă formulată de părțile civile D.R. și D.I. și obligă inculpații în solidar să le achite acestora suma de 15.000.000 lei cu titlu de daune morale și respinge restul pretențiilor ca neîntemeiate în ce privește daunele morale și ca nedovedite în ce privește despăgubirile civile solicitate".
Instanța de fond a reținut în motivarea soluției pronunțate:
"Inculpații P.M. și A.I. sunt cumnați și locuiesc în satul Epureni, jud. Vaslui., P.M. a lucrat ca gaterist la Ocolul Silvic Epureni, iar A.I. este agricultor și lucrează cu ziua la diferiți cetățeni din sat.
1. în noaptea de 17 septembrie 2002, după ce au consumat băuturi alcoolice, cei doi inculpați au hotărât să meargă la locuința lui D.N., care avea vârsta de 74 ani, era văduv și locuia singur, pentru a-i lua banii.
Pentru a se masca, cei doi inculpați și-au luat un ciorap de damă, fesuri și s-au înarmat cu cuțite.
în jurul orei 24,00, inculpații au pătruns în curtea locuinței părții vătămate. A.I. avea tras pe față ciorapul de damă, iar P.M. și-a tras fesul peste ochi. S-au apropiat de ușa camerei în care dormea partea vătămată și A.I. a bătut la ușă.
Când partea vătămată a întrebat cine este, A.I. a răspuns "I.", acesta fiind prenumele ginerelui părții vătămate.
După ce ușa s-a deschis, A.I. având cuțitul în mână, a încercat să-l imobilizeze pe vătămat însă acesta s-a opus și a fost tăiat cu cuțitul la ambele mâini. A.I. a reușit să-l trântească la pământ pe vătămat, l-a lovit în continuare și-i cerea să-i dea banii.
P.M. a căutat și el bani prin hainele agățate în cui însă nu a găsit.
Văzând situația creată, cei doi inculpați s-au hotărât să renunțe și au părăsit locuința vătămatului fără a-și însuși bani sau bunuri.
2. într-o seară din, luna octombrie 2002, cei doi inculpați s-au hotărât să meargă la partea vătămată C.A., care avea 66 ani și locuia singur, pentru a-i lua banii.
Inculpații l-au strigat pe nume pe vătămat, îngroșându-și vocea și când acesta le-a deschis ușa cei doi l-au prins în brațe, l-au trântit jos și amenințându-l cu cuțitele i-au cerut să le dea banii. Vătămatul le-a spus că nu are bani întrucât peste câteva zile urma să ia pensia.
Inculpații au plecat, iar vătămatul a povestit martorei P.I. cele întâmplate.
Peste câteva zile vătămatul a primit pensia din care și-a achitat datoriile la P.I., rămânându-i suma de 500.000 lei pe care martora i-a pus într-o pungă din plastic.
în seara respectivă cei doi inculpați au mers din nou la C.A. Au bătut la geam și când acesta le-a deschis ușa au pătruns în casă, l-au bruscat și amenințându-l cu cuțitul i-au cerut să le dea banii. Controlându-l prin buzunare i-au găsit cei 500.000 lei în punga din plastic împreună cu buletinul.
Partea vătămată i-a rugat să-i lase buletinul și inculpații au aruncat actul pe pat, după care au plecat.
3. La 15 decembrie 2002, cei doi inculpați s-au hotărât să meargă la locuința lui D.R. pentru a-i lua banii.
D.R. avea la acea dată 90 de ani, locuia împreună cu soția lui D.I., în vârstă de 86 de ani, care era imobilizată la pat, având fractură de șold și paralizie.
Inculpații s-au mascat cu ciorapi de damă și fesuri, au pătruns în curtea locuinței familiei D. și au bătut la ușă.
D.R. a întrebat cine este și A.I. a răspuns: "C.", prenumele fiului părții vătămate.
în momentul în care D.R. a deschis ușa a fost izbit în piept de P.M. și a căzut. A.I. a stins lumina cu umărul. Pentru că D.I. a început să ține a fost lovită de A.I. care i-a cerut să tacă. în continuare cei doi bătrâni au fost loviți cerându-li-se să spună unde sunt banii.
D.R. le-a spus că banii sunt sub fața de masă.
Căutând sub fața de masă, inculpații au găsit un plic alb în care au văzut că sunt bani, pe care l-au luat și au plecat.
în realitate, în plicul respectiv erau niște documente de veteran ale lui D.R., pe care inculpații le-au aruncat când au constatat că nu sunt bani.
4. în seara zilei de 23 octombrie 2003, după ce s-au întors de la pădure și după ce au consumat băuturi alcoolice, inculpații au hotărât să meargă la locuința lui B.V. pentru a-i lua banii.
B.V. are vârsta de 84 de ani și locuiește cu soția lui, B.M., care are 72 de ani și care este bolnavă.
Inculpații s-au mascat, A.I. cu un ciorap și P.M. cu un fes, au luat un cuțit și s-au deplasat la locuința lui B.V., în jurul orelor 22,45 - 23,00.
La poartă au lăsat două sticle cu vin și o pereche de bocanci după care au intrat în curte. A.I. a răsturnat cușca de la câine peste acesta pentru a nu-i ataca.
La sunetul soneriei, B.V. a ieșit din casă și a fost lovit și trântit la pământ de P.M. Acesta l-a imobilizat pe vătămat pe care îl ținea de gură și a încercat să-i bage pietriș în gură pentru a-l împiedica să ține. în tot acest timp îi cerea să-i dea banii.
Inculpatul A.I. a pătruns în casă și i-a smuls din mână telefonul părții vătămate B.M. care încerca să sune după ajutor.
Inculpatul a izbit-o pe partea vătămată amenințând-o cu un cuțit și un băț și cerându-i banii.
A controlat pe sub pernă, pe sub plapumă, însă nu a găsit bani. Văzând aceasta a ieșit în curte și i-a spus celuilalt coinculpat să plece.
Au plecat amândoi, au luat de la poartă sticlele cu vin și bocancii și au mers la P.M. unde s-au culcat.
împotriva sentinței, în termen legal inculpații P.M. și A.I. au declarat apel invocând motive de netemeinicie și nelegalitate, apelanții considerându-se nevinovați.
Analizând actele și lucrările dosarului de fond prin prisma tuturor motivelor de apel formulate și susținute, Curtea de Apel Iași, prin decizia penală nr. 255 din 30 iunie 2005, a respins, ca nefondate, apelurile formulate de inculpații P.M. și A.I.
A dedus din pedeapsa aplicată acestora, arestarea preventivă.
A obligat apelanții la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Nemulțumiți și de această hotărâre inculpații au atacat-o cu recurs reiterând motivele invocate în fața instanței de apel.
Recursurile sunt nefondate.
Prin rechizitoriul Parchetului au fost trimiși în judecată inculpații P.M. și A.I., pentru săvârșirea mai multor infracțiuni de tâlhărie, prevăzute de art. 211 alin. (2) lit. a) și b) și alin. (21) lit. a), b) și c) C. pen., reținându-se în sarcina acestora că, în perioada septembrie 2002 - octombrie 2003, cei doi s-au înarmat cu cuțite, mascați și au sustras, prin violență de la mai multe părți vătămate, persoane în vârstă, mai multe bunuri, unele infracțiuni fiind consumate iar altele rămase în faza de tentativă.
Instanța de fond a realizat o amănunțită administrare de probe în urma căreia a reținut fără dubiu vinovăția inculpaților în săvârșirea celor 4 infracțiuni.
Au fost apreciate corespunzător și coroborate declarațiile inculpaților care au recunoscut inițial săvârșirea faptelor, au descris amănunțit participarea lor, declarații ce au fost confirmate de celelalte probe: declarațiile părților vătămate, declarațiile martorilor.
Declarațiile ulterioare ale inculpaților în care au adoptat o poziție de nerecunoaștere nu au fost susținute de nici una dintre probele administrate atât la urmărirea penală cât și la instanța de judecată.
Pentru aceste considerente, înalta Curte nu poate reține criticile formulate de inculpați și solicitările acestora de a fi achitați dat fiind că nu ei au săvârșit faptele.
Astfel, cele două instanțe au reținut în mod corect situația de fapt, încadrând juridic corespunzător faptele și aplicând pedepse just individualizate celor doi inculpați.
în raport de cele menționate, decizia instanței de apel este legală și temeinică sub toate aspectele, astfel că apărările formulate de recurenți nu pot fi reținute.
înalta Curte, examinând hotărârea pronunțată de prima instanță de control judiciar, nu a constatat existența vreunui caz de casare ce s-ar fi putut invoca din oficiu, potrivit art. 3859alin. (3) C. proc. pen.
Față de aceste considerente, înalta Curte, în baza art. 38515 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații A.I. și P.M. împotriva deciziei penale nr. 255 din 30 iunie 2005 a Curții de Apel Iași.
Se va deduce din pedepsele aplicate inculpaților reținerea din 31 octombrie 2003 și durata arestării preventive de la 14 noiembrie 2003 la 31 august 2005.
S-au văzut și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4815/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 4814/2005. Penal → |
|---|
