ICCJ. Decizia nr. 486/2005. Penal. Art211 c. pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 486/2005
Dosar nr. 5695/2004
Şedinţa publică din 21 ianuarie 2005
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 356 din 22 aprilie 2004, Tribunalul Dolj l-a condamnat pe inculpatul D.C.C. la 8 ani închisoare pentru două infracţiuni de tâlhărie, prevăzute de art. 211 alin. (2) lit. b) şi c) şi alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa a reţinut în fapt că în noaptea de 12 spre 13 iulie 2003, sub influenţa băuturilor alcoolice, inculpatul D.C.C. i-a acostat pe G.C. şi G.M., în faţa staţiei C.F.R. Filiaşi şi le-a sustras, prin ameninţare, celui dintâi o brăţară de aur, iar celui de al doilea un ceas de mână.
Prin Decizia penală nr. 385 din 6 septembrie 2004, Curtea de Apel Craiova a admis apelul declarat de inculpat împotriva sentinţei primei instanţe, a casat hotărârea atacată şi, rejudecând cauza, a schimbat încadrarea juridică a faptelor comise, din art. 211 alin. (2) lit. b) şi c) şi alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., în art. 211 alin. (2) lit. a) şi b) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 şi art. 76 C. pen.
Împotriva deciziei curţii de apel au declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova şi inculpatul D.C.C.
Prin recursul parchetului se solicită înlăturarea circumstanţelor atenuante şi aplicarea unei pedepse mai aspre inculpatului, ţinând seama de pericolul social ridicat al infracţiunii comise, iar prin recursul declarat de inculpat se solicită micşorarea pedepsei, ţinând seama de împrejurările concrete în care s-a comis infracţiunea şi de datele privind persoana făptuitorului.
Recursurile nu sunt întemeiate.
În conformitate cu prevederile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), la stabilirea şi aplicarea pedepselor se ţine seama de dispoziţiile părţii generale a codului, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârşite, de persoana infractorului şi de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
În cauză, se constată că inculpatul este infractor primar şi că a comis infracţiunea în condiţii în care se justifică reţinerea de circumstanţe atenuante în favoarea sa.
Astfel, din probele administrate rezultă că inculpatul D.C.C. participase împreună cu mai mulţi tineri, inclusiv G.C. şi G.M., la o petrecere de discotecă, unde consumase băuturi alcoolice, iar sustragerea celor două obiecte de la părţile vătămate a comis-o ca un gest gratuit, după ce le ceruse celor doi să-i dea o ţigară şi aceştia îi răspunseseră că nu au. De altfel, inculpatul a acceptat să-i restituie lui G.C. brăţara imediat după ce i-a luat-o, încredinţând-o, în acest scop, martorului I.I.
Ţinând seama de aceste împrejurări concrete în care a fost comisă fapta şi luând în considerare persoana inculpatului, tânăr cu unele tulburări psihice, provenind dintr-o familie dezorganizată, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie apreciază că pedeapsa aplicată a fost individualizată corect şi corespunde finalităţii de prevenire şi de reeducare prevăzută de art. 52 C. pen., nefiind cazul să fie mărită, aşa cum solicită parchetul în recursul său, şi având în vedere pericolul social al infracţiunii, nici micşorată, astfel cum cere inculpatul.
În consecinţă, urmează să fie respinse ca nefondate, atât recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova cât şi recursul declarat de inculpatul D.C.C., cu obligarea inculpatului recurent la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova şi de inculpatul D.C.C., împotriva deciziei penale nr. 385 din 6 septembrie 2004 a Curţii de Apel Craiova.
Obligă recurentul intimat inculpat să plătească suma de 1.600.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 21 ianuarie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 485/2005. Penal. Art.211 c. pen. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 488/2005. Penal. Art.7 Legea 78/2000. Recurs → |
|---|
