ICCJ. Decizia nr. 5494/2005. Penal. Recurs la încheiere. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 5494/2005
Dosar nr. 5628/2005
Şedinţa publică din 28 septembrie 2005
Asupra recursului de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea de şedinţă din 19 septembrie 2005 pronunţată în dosar nr. 338/P/MF/Ap/2005, Curtea de Apel Braşov, secţia pentru minori şi familie, investită cu soluţionarea apelului inculpatului minor G.M. declarat împotriva sentinţei penale nr. 42 din 19 august 2005 a Tribunalului pentru minori şi familie Braşov, în conformitate cu dispoziţiile art. 3001 alin. (1) şi (3) C. proc. pen., a verificat, din oficiu, legalitatea şi temeinicia arestării preventive dispunând menţinerea acestei măsuri pe baza constatării că nu s-au modificat temeiurile prevăzute de art. 143 raportat la art. 148 alin. (1) lit. h) C. proc. pen., ce au impus privarea de libertate a inculpatului în cursul urmăririi penale, cu începere de la 18 decembrie 2004 în baza mandatului nr. 3/2004 emis de instanţa de fond.
Pentru a hotărî astfel, curtea a reţinut că împotriva inculpatului a intervenit o hotărâre de condamnare în primă instanţă, la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea în coautorat a infracţiunii de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) şi c) şi alin. (21) lit. a) şi b) C. pen., cu aplicarea art. 99 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 113 NCP), conform investirii prin rechizitoriu, situaţie în raport de care se menţin şi temeiurile arestării preventive, necesitatea acesteia fiind impusă şi pentru a asigura buna desfăşurare a soluţionării apelului are fixat termen de judecată ulterior la data de 7 octombrie 2005.
Împotriva încheierii amintite inculpatul a declarat în termen legal recurs cu motivarea că i-au fost greşit aplicate dispoziţiile art. 3001 alin. (1) şi (3) C. proc. pen., în locul celor din alin. (2) al textului de lege, amintit ce prevăd soluţia contrară a revocării arestării preventive şi punerii în libertate de îndată a acestuia, fiind întocmit astfel cazul de casare prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 171 C. proc. pen.
Critica este întemeiată.
Pentru a dispune revocarea arestării preventive a inculpatului în cursul judecăţii în apel conform prevederilor art. 3001 alin. (2) C. proc. pen., instanţa trebuie să motiveze că temeiurile care au determinat arestarea au încetat, arătând considerentele pe care se întemeiază o atare concluzie.
Sub acest aspect, referirea la starea de minoritate, lipsa antecedentelor, cum este cazul în speţă, sunt considerente în afara criteriilor prevăzute de lege.
Dimpotrivă condamnarea în primă instanţă, la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea unei infracţiuni de tâlhărie-împreună cu un minor pe timp de noapte, în loc public, utilizând împotriva părţii vătămate (taximetrist) un spray lacrimogen, fapta penală având ca obiect material bani şi bunuri în valoare de 9.000.000 lei, pentru care a fost dispusă arestarea preventivă în cursul urmăririi penale potrivit cazului din art. 148 lit. h) C. proc. pen., justifică constatarea curţii privind menţinerea temeiurilor ce au impus privarea de liberate şi aplicarea în acest sens a dispoziţiilor alin. (1) şi (3) al art. 3001 C. proc. pen.
În plus, menţinerea arestării preventive este justificată în prezent şi de necesitatea asigurării soluţionării cu celeritate a apelului, în acelaşi sens fiind şi jurisprudenţa la art. 5 din C.E.D.O.
Ca atare, încheierea atacată este legală şi temeinică urmând a se respinge, ca nefondat, recursul inculpatului potrivit art. 3851 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., va fi obligat inculpatul recurent la 80 lei RON cheltuieli judiciare statului, din care 20 lei reprezintă onorariu apărător oficiu avansat din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul G.M. împotriva încheierii din 19 septembrie 2005, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia pentru minori şi familie, în dosarul nr. 338/P/MF/AP/2005.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 80 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 20 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 28 septembrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5479/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 5497/2005. Penal. Art. 215 Cod Penal. Recurs → |
|---|
