ICCJ. Decizia nr. 5510/2005. Penal
| Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 126 din 23 martie 2005, Tribunalul Hunedoara a condamnat pe inculpatul L.G., la 3 ani și 3 luni închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 - art. 175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 73 alin. (1) lit. b) și alin. (2) C. pen., și a art. 71 - art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
A fost obligat inculpatul la plata sumei de 25 milioane lei despăgubiri civile, din care 15 milioane lei daune morale, către partea civilă V.A.
în esență, s-au reținut următoarele:
La data de 19 aprilie 2003, după ce I-a surprins pe numitul L.G. și cei doi fii ai părții vătămate, V.A., că i-au demontat 7 metri din gardul din fier beton care-i împrejmuia baraca și l-au sustras cu o căruță, inculpatul L.G. a plecat împreună cu vecinii săi, în urmărirea acestora.
în momentul în care a ajuns în apropierea casei părții vătămate, s-au întâlnit cei trei făptuitori și cu numita V.L. Membrii celor două grupuri au început să se lovească, iar, în momentul în care partea vătămată V.A. s-a alăturat grupului său și a încercat să-l lovească în cap cu un bolovan mare pe numitul G.I., inculpatul a lovit-o în cap pe partea vătămată cu un hârleț.
Urmare acestei lovituri, partea vătămată a suferit leziuni care i-au pus viața în primejdie.
Curtea de Apel Alba Iulia, prin decizia penală nr. 188/ A din 9 iunie 2005, a respins apelul declarat de inculpat.
A fost menținută starea de arest și s-a dedus, din pedeapsă, durata arestării preventive, de la 17 septembrie 2004, la zi.
Prin recursul declarat, inculpatul a solicitat reducerea pedepsei aplicate.
Recursul inculpatului este fondat.
Din examinarea lucrărilor dosarului, rezultă că instanțele au reținut în mod corect, fapta și vinovăția inculpatului și au făcut o încadrare juridică corespunzătoare dispozițiilor legii.
Avându-se însă în vedere starea de tulburare puternică, sub imperiul căreia inculpatul a săvârșit fapta și modalitatea concretă de realizare a tentativei la omor, precum și datele ce caracterizează persoana inculpatului (fără antecedente penale, în vârstă de 70 de ani) rezultă că, la individualizarea pedepsei aplicate, instanțele nu au acordat suficientă eficiență tuturor criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)
Or, împrejurările sus-menționate în care inculpatul a conceput și realizat tentativa de omor, urmare unei puternice stări de provocare, precum și datele ce caracterizează persoana inculpatului (în vârstă de 70 de ani, fără antecedente penale, cu o bună conduită anterior faptei) constituiau suficiente temeiuri pentru ca instanțele să-i aplice o pedeapsă mai redusă.
Pentru aceste considerente, recursul inculpatului a fost admis, au fost casate hotărârile atacate referitor la cuantumul pedepsei principale aplicate inculpatului pentru infracțiunea prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 - art. 175 lit. i) C. pen. și, în urma rejudecării, a fost redusă pedeapsa de la 3 ani și 3 luni închisoare la 2 ani închisoare.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5515/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 5512/2005. Penal → |
|---|
