ICCJ. Decizia nr. 5517/2005. Penal
| Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 37 din 12 mai 2005, Curtea de Apel Ploiești a respins, ca tardiv formulată, plângerea petiționarului M.S.P.I. împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale dată de Parchetul Curții de Apel Ploiești în dosarul nr. 30/P/2005.
A reținut instanța de fond ca, prin rezoluția dispusă în dosarul nr. 30/P/2005, Parchetul Curții de Apel Ploiești a dispus neînceperea urmăririi penale față de intimații B.C., judecător la Judecătoria Pătârlagele, V.G., prim procuror la Parchetul Judecătoriei Pătârlagele, B.V., O.M., D.A.M. judecători la Tribunalul Buzău și I.G., procuror la Parchetul Tribunalului Buzău, cercetați pentru infracțiunile prevăzute de art. 246 și art. 264 C. pen., reținându-se ca procurorii și judecătorii sus-menționați nu au săvârșit infracțiunea de abuz în serviciu și nici infracțiunea de favorizarea infractorului pentru că în cauză nu s-a săvârșit anterior o infracțiune de cel pretins favorizat.
în motivarea plângerii, petiționarul M.S.P.I. a arătat că i s-a înscenat un proces penal, iar magistrații în mod netemeinic i-au respins toate plângerile.
Plângerea formulată de petiționar împotriva acestei rezoluții a fost respinsă, în baza art. 278 C. proc. pen., de procurorul general al Parchetului Curții de Apel Ploiești, prin rezoluția nr. 791/II/2/2005 din 16 martie 2005, ca neîntemeiată, reținându-se că din verificarea actelor și lucrărilor aflate la dosar, rezultând că soluția adoptată în cauză este legală și temeinică.
împotriva rezoluției procurorului, petiționarul M.S.P.I., în baza art. 2781C. proc. pen., a formulat plângerea la Curtea de Apel Ploiești.
Prin sentința penală nr. 37 din 12 mai 2005, Curtea de Apel Ploiești a respins, ca tardiv formulată, plângerea petiționarului, reținând că acesta a primit rezoluția nr. 791/II/2/2005 din 16 martie 2005 la data de 18 martie 2005, conform dovezii atașată la dosar, astfel că plângerea adresată instanței la data de 14 aprilie 2005, conform rezoluției președintelui de secție, s-a realizat cu depășirea termenului de 20 zile prevăzut de dispozițiile art. 275 - art. 2781C. proc. pen.
împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs petiționarul M.S.P.I., solicitând casarea sentinței atacate și trimiterea dosarului spre rejudecare la Curtea de Apel Ploiești, arătând că a depus plângerea în termenul legal de 20 zile, întrucât rezoluția atacată a primit-o la 15 februarie 2005, data poștei, iar el a depus plângerea la instanță la 7 martie 2005.
Recursul este nefondat.
Analizând hotărârea atacată, Curtea constată că sentința pronunțată este legală și temeinică, plângerea petiționarului fiind tardiv formulată.
Astfel, verificând actele dosarului, se reține că, la data de 7 martie 2005, data poștei, petiționarul M.S.P.I. a depus la procurorul ierarhic superior plângerea împotriva soluției de neîncepere a urmăririi penale față de magistrații reclamanți, plângere înregistrată la Parchetul Curții de Apel Ploiești la data de 10 martie 2005.
Rezoluția prin care a fost respinsă această plângere, din data de 16 martie 2005, i-a fost comunicată petiționarului la data de 18 martie 2005, împrejurare necontestată de acesta.
Petiționarul, parte vătămată M.S.P.I. s-a adresat instanței de judecată cu plângere împotriva acestei din urmă rezoluții la data de 9 aprilie, data poștei, plângere înregistrată la instanță, conform rezoluției președintelui de secție la data de 14 aprilie 2005.
Așa fiind, nu corespunde adevărului susținerea petiționarului conform căreia a primit comunicarea rezoluției la 15 februarie 2005, iar el s-a adresat instanței la 7 martie 2005, întrucât la datele sus-menționate nu erau soluționate încă plângerile adresate procurorului ierarhic superior conform art. 278 C. proc. pen.
în cauză, se constată că termenul în care petentul se putea adresa instanței a început să curgă din data de 19 martie 2005, ultima zi fiind 8 aprilie 2005, zi lucrătoare
în atare situație, trimiterea plângerii în 9 aprilie 2005 (data poștei) și înregistrată la instanță la data de 14 aprilie 2005, s-a făcut cu depășirea termenului procedural de 20 zile, prevăzut de art. 278 C. proc. pen.
Nu au fost nici alte motive de casare susceptibil de a fi invocate din oficiu, în conformitate cu dispozițiile art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., s-a respins, ca nefondat, recursul declarat de petiționar, și obligat acesta la plata cheltuielilor judiciare către stat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5538/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 5515/2005. Penal → |
|---|
