ICCJ. Decizia nr. 5533/2005. Penal
| Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 95 din 14 martie 2005 a Tribunalului Giurgiu a fost condamnat inculpatul M.C., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 174 și art. 175 lit. d) C. pen., la pedeapsa de 15 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.
A fost făcută aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
De asemenea, a fost dedusă prevenția de la 19 septembrie 2004 la zi.
Tribunalul a reținut că, la data de 17 septembrie 2004, pe fondul consumului de alcool, inculpatul a aplicat victimei M.N., mai multe lovituri cu pumnii în zona capului și cu picioarele în zona abdominală, în urma cărora aceasta a decedat.
Din raportul medico-legal nr. 178/ A din 18 septembrie 2004 emis de S.J.M.L. Giurgiu rezultă că moartea victimei a fost violentă și există legături de cauzalitate între agresiunea exercitată de inculpat asupra victimei și decesul acesteia.
Din declarațiile martorilor audiați în cauză rezultă că neînțelegerile dintre cei doi concubini se datorau consumului de alcool în exces, neînțelegeri care duceau la violență și care au culminat pe data de 17 septembrie 2004 când, din cauza loviturilor primite de la inculpat, victima a decedat.
împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul care a solicitat reducerea pedepsei având în vedere faptul că nu are antecedente penale, este în vârstă și are o stare de sănătate precară.
Prin decizia penală nr. 589 din 26 iulie 2005 a Curții de Apel București, pronunțată în dosarul nr. 2379/2005, a fost respins apelul declarat de inculpat, ca fiind nefondat, considerându-se că instanța de fond a avut în vedere la individualizarea pedepsei aplicate criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), pronunțând în acest fel o sentință legală și temeinică.
împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul care a reiterat motivul invocat în apel solicitând reducerea pedepsei.
Curtea, analizând decizia atacată atât prin prisma criticii formulate de inculpat, cât și, din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, consideră că aceasta este legală și temeinică, recursul declarat fiind nefondat.
Astfel, fapta și împrejurările săvârșirii acesteia, vinovăția inculpatului precum și încadrarea juridică reținută își găsesc corespondentul în probele complet analizate și just apreciate de către cele două instanțe.
Referitor la individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, Curtea consideră că instanțele au avut în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP) Pedeapsa stabilită orientată spre minimul special corespunde gradului de pericol social al infracțiunii comise, împrejurărilor în care a fost săvârșită precum și persoanei inculpatului care nu are antecedente penale și este în vârstă.
Având în vedere această situație, Curtea urmează ca în conformitate cu art. 38515 alin. (1), pct. 1 lit. b) C. proc. pen., să respingă recursul declarat ca fiind nefondat.
Se va deduce din pedeapsă perioada reținerii și arestării preventive.
Potrivit art. 192 C. proc. pen., recurentul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5521/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 5530/2005. Penal → |
|---|
