ICCJ. Decizia nr. 3507/2005. Penal
| Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 464 din 30 septembrie 2003, Tribunalul Galați, prin schimbarea încadrării juridice, conform art. 334 C. proc. pen., din infracțiunea de înșelăciune în convenții cu consecințe deosebit de grave, prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), în infracțiunea de înșelăciune în convenții prevăzute de art. 215 alin. (1), (2), (3) și (4) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) din același cod, l-a condamnat pe inculpatul V.R., la o pedeapsă principală de 4 ani închisoare și la pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen., pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.
în baza art. 861C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe durata termenului de încercare prevăzut de art. 862C. pen., respectiv pe durata de 6 ani.
în temeiul dispozițiilor art. 863C. pen., a dispus ca pe durata termenului de încercare, inculpatul V.R. să se supună următoarelor măsuri de supraveghere.
- să se prezinte odată la 3 luni, de regulă în ultima zi de joi din lună, la Serviciul de Reintegrare Socială și Supraveghere de pe lângă Tribunalul Galați și să prezinte informații de natură a-i putea fi controlate mijloacele de existență;
- să anunțe în prealabil, orice schimbare de domiciliu sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă.
Potrivit art. 350 alin. (3) lit. b) C. proc. pen., a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului V.R., dacă nu este arestat în altă cauză.
Conform art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), a dedus din pedeapsă, durata reținerii și arestării preventive, cu începere de la data de 31 mai 2002, până la data punerii efective în liberate.
în temeiul art. 14 C. proc. pen., art. 998 și art. 1000 alin. (3) C. civ., a obligat pe inculpatul V.R., în solidar cu partea responsabilă civilmente SC T.G. SRL Galați, la plata despăgubirilor civile, după cum urmează:
- 573.783.863 lei, către SC D. SRL Borșa, județul Maramureș;
- 178.388.308 lei, către partea civilă SC I. SA Galați;
- 342.944.199 lei, cu dobânda legală aferentă calculată de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la achitarea integrală a debitului către partea civilă SC M.I. SRL Galați;
- 255.255.565 lei, către partea civilă SC P. SRL Galați;
- 941.669.509 lei, către partea civilă SC P.G. SRL Galați;
- 652.610.080 lei, către partea civilă SC I.N. SRL Galați;
- 567.271.322 lei, cu dobânda legală aferentă calculată de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la achitarea integrală a debitului către partea civilă SC I. SA București.
în temeiul dispozițiilor art. 348, cu referire la art. 14 alin. (3) lit. a) C. proc. pen., a dispus desființarea următoarelor file CEC: seria 6007 nr. 00035051, seria C 007 nr. 00035054, numai pentru suma de 299.520.000 lei, seria P.308 nr. 02045383, biletul la ordin din data de 2 aprilie 2002, seria P.308 nr. 016952021, seria P.308 nr. 0169513, seria P.208 nr. 02045384, seria P.308 nr. 0245377, seria P.308 nr. 0204582.
A dispus ca după rămânerea definitivă, hotărârea să fie comunicată la Registrul Comerțului și la Administrația Financiară Galați, în vederea înregistrării în cazierul fiscal.
A respins, ca fiind nefondată, cererea prin care T.A., expert contabil, a solicitat majorarea onorariului de expert.
în temeiul art. 191 alin. (1) și (3) C. proc. pen., a obligat pe inculpatul V.R., în solidar cu partea responsabilă civilmente SC T.G. SRL Galați, la plata sumei de 3.000.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
La data de 10 aprilie 2001 a fost înființată SC T.G. SRL Galați, având asociat unic pe V.A.V., soția inculpatului V.R., societate înregistrată în Registrul Comerțului, sub nr. J.17/235 din 10 aprilie 2001.
La data de 10 aprilie 2001, prin procura autentificată cu nr. 419, de notarul public C.D., V.A.V. a împuternicit pe inculpatul V.R. să se ocupe de administrarea societății, să reprezinte societate, să depună și să ridice numerar, extrase de cont, să îndeplinească acte de comerț și tot ce este necesar pentru administrarea în bune condiții a firmei.
în atare condiții, în baza unei rezoluții infracționale unice, la diferite intervale de timp, în perioada noiembrie 2001 - aprilie 2002, inculpatul a indus în eroare mai multe părți vătămate - societăți comerciale, de la care a cumpărat produse pentru a căror plată a emis file CEC și bilete la ordin, știind că nu are disponibil în cont, cauzând un prejudiciu în valoare totală de 3.427.379.399 lei.
Activitatea infracțională a inculpatului s-a desfășurat după cum urmează:
La data de 24 aprilie 2001, inculpatul V.R., în calitate de împuternicit al SC T.G. SRL Galați a încheiat cu SC D. SRL Borșa, contractul nr. 2, iar la data de 20 iulie 2001, a încheiat contractul nr. 9, având ca obiect achiziționarea de produse metalurgice din SC I.S. SA Galați și apă minerală.
Conform art. 12 și 13 din contract, plata mărfurilor cumpărate trebuia făcută pe baza facturilor emise de vânzător și semnate de cumpărător, în termen de 30 de zile de la emiterea facturilor. în art. 13 din contractul nr. 9 din 20 iulie 2001 s-a prevăzut că dacă cumpărătorul nu plătește la scadență, va suporta penalități de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere.
în baza celor două contracte comerciale, în perioada 30 mai 2001 - 12 decembrie 2001, SC T.G. Galați a cumpărat de la SC D. SRL Borșa, mărfuri în valoare totală de aproximativ 857.962.966 lei, plățile fiind făcute în avans sau prin file CEC, în cursul termenului de scadență de 30 de zile prevăzut în contract.
Câștigând încrederea martorului D.C., administrator al SC D. SRL Borșa, inculpatul a hotărât să cumpere produse metalurgice și apă minerală de la această societate, în cantități mari, deși cunoștea că societatea sa nu are disponibil în cont.
Astfel, conform facturilor fiscale nr. 6946457 din 22 decembrie 2001, nr. 694641 din 18 decembrie 2001, nr. 6946455 din 17 decembrie 2001 și nr. 6946454 din 12 decembrie 2001, SC T.G. SRL Galați a cumpărat de la SC D. SRL Borșa, apă minerală și produse metalurgice în valoare de 575.000.000 lei.
Pentru plata produselor, inculpatul a emis fila CEC seria C.007 nr. 0035054, în valoare de 300.000.000 lei, cu termen de scadență la data de 25 martie 2002 și fila CEC seria C.007 nr. 00035051, în valoare de 275.000.000 lei, cu termen de scadență la data de 28 martie 2001.
Pentru că inculpatul nu a efectuat plata, după expirarea termenului de scadență, partea vătămată a introdus cele două file CEC la plată, la Banca Românească.
Prima filă CEC, în valoare de 300.000.000 lei, a fost refuzată la plata pentru suma de 299.520.000 lei, fiind acceptată doar plata sumei de 480.000 lei.
Fila CEC seria C.007 nr. 00035051, în valoare de 275.000.000 lei, a fost refuzată total la plată, pentru lipsa totală de disponibil în cont și pentru faptul că SC T.G. SRL Galați se afla în interdicție bancară.
Partea vătămată SC D. SRL Borșa s-a constituit parte civilă, doar cu suma de 573.783.863 lei, deși valoarea prejudiciului neacoperit este de 574.520.000 lei și nu a solicitat penalități de întârziere.
La data de 15 ianuarie 2002, inculpatul V.R. s-a prezentat la partea vătămată SC I. SA Galați, unde a discutat cu martorul P.V., director general, posibilitatea achiziționării de produse metalurgice.
Deși nu s-a încheiat un contract de vânzare-cumpărare, părțile au fost de acord și au stabilit ca plata să se facă în termen de 30 de zile de la livrare, prin filă CEC. Această modalitate de plată a fost menționată și în comanda nr. 1 din 16 februarie 2002.
Conform delegației nr. 20 din 18 februarie 2002, împuternicit pentru ridicarea mărfurilor a fost martorul C.S., angajat al SC T.G. SRL Galați.
în baza facturii nr. 3721350 din 18 februarie 2002, SC T.G. SRL Galați a cumpărat de la partea vătămată, SC I. SA Galați, produse metalurgice în valoare de 178.388.308 lei, produse care, în baza dispozițiilor date de inculpatul V.R., au fost livrate în aceeași zi la SC G. SA București, pentru acoperirea unor datorii mai vechi.
Pentru plata mărfii, inculpatul a completat în întregime și a lăsat la reprezentanții legali ai părții vătămate, fila CEC seria P.308 nr. 02045383, în valoare de 178.388.308 lei, cu termen de scadență la data de 31 martie 2002.
După expirarea termenului de scadență, partea vătămată SC I. SA Galați a introdus la plată fila CEC seria P.308 nr. 0045383, însă aceasta a fost refuzată la plată de SC B. SA Galați, pe motive "lipsă totală disponibil", trăgător în interdicție bancară.
Partea vătămată SC I. SA Galați s-a constituit parte civilă cu suma de 178.388.308 lei.
în luna februarie 2002, inculpatul V.R. s-a prezentat la partea vătămată SC M.T. SRL Galați, administrată de martorul G.C. și a negociat posibilitatea achiziționării de produse metalurgice. în urma discuțiilor purtate și cu martorul M.C., părțile au stabilit ca plata să se facă în termen de 30 de zile de la livrare, cu fila CEC sau cu bilet la ordin. Pentru garantarea plății, inculpatul a emis fila CEC seria P.308 nr. 01695024, în valoare 269.921.999 lei.
Cu facturile fiscale nr. 9252065 din 11 februarie 2002 și nr. 9252073 din 12 februarie, SC T.G. SRL Galați, prin delegat C.., a ridicat de la partea vătămată SC M.T. SRL Galați, mărfuri în valoare de 392.944.199 lei.
La data de 27 martie 2002, inculpatul a făcut o plată parțială în sumă de 50.000.000 lei. La data de 2 aprilie 2002, inculpatul s-a prezentat la partea vătămată, a luat fila CEC lăsată garanție și a completat în întregime și a emis un bilet la ordin în valoare de 342.944.199 lei, cu termen de scadență la 12 aprilie 2002.
La data de 16 aprilie 2002, biletul la ordin a fost refuzat la plată de SC B. SA Galați, pe motiv "lipsă totală disponibil".
Contactat fiind în repetate rânduri, inculpatul a solicitat și obținut o reeșalonare a plății, dar chiar și în aceste condiții nu a făcut plată.
Prejudiciul cauzat părții vătămate SC M.T. SRL a fost acoperit parțial prin plata sumei de 50.000.000 lei, astfel că această societate s-a constituit parte civilă cu suma de 342.944.199 lei și dobânzile legale aferente acestei sume.
în luna martie 2002, inculpatul V.R. s-a prezentat la partea vătămată SC P. SRL Galați, unde a discutat cu martorul Z.V., administratorul acestei societăți, posibilitatea achiziționării de produse metalurgice. Părțile au fost de acord și au stabilit ca plata să se facă cu fila CEC, în termen de 30 de zile de la data livrării.
La data de 7 martie 2002, cu factura fiscală nr. 7642377, inculpatul a ridicat de la partea vătămată, tablă în valoare de 255.255.565 lei. Pentru plata mărfii, la data de 28 martie 2002, inculpatul a completat în întregime și emis fila CEC seria P.308 nr. 02045381, în valoare de 255.255.565 lei.
La termenul scadent, martorul Z.V. a fost sunat de inculpatul V.R., care i-a solicitat să nu introducă fila CEC în bancă, la data de 28 martie 2002 și să-l mai amâne până la data de 3 aprilie 2002, dată la care va avea disponibil în cont.
La data de 3 aprilie 2002, partea vătămată SC P. SRL Galați a introdus la plată fila CEC, însă aceasta a fost refuzată de SC B. SA Galați, pe motiv "lipsă totală disponibil", "trăgător aflat în interdicție bancară".
Din dispoziția inculpatului, marfa a fost livrată de către martorul C.S. la SC V.A. SRL Galați, societatea la care inculpatul avea datorii de ordinul sutelor de milioane.
Martorul Z.V. a luat legătura în repetate rânduri cu inculpatul, care i-a promis că va face plata mărfii, însă acest lucru nu s-a întâmplat.
Partea vătămată SC P. SRL Galați s-a constituit parte civilă cu suma de 255.255.565 lei.
La data de 1 august 2002, între SC T.G. SRL Galați, administrată de inculpatul V.R. și SC P.G. SRL Galați, administrată de martorul G.N., s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr. 3/2001, având ca obiect, vânzarea de produse siderurgice conform comenzilor emise de cumpărător.
Conform art. 4 din contract, plata mărfurilor trebuia făcută cu bilet la ordin în momentul livrării sau cu fila CEC, în termen de 30 de zile de la livrare, la fiecare livrare, inculpatul lasă drept garanție la viitoarele plăți, o filă CEC, care îi era returnată după ce efectua plata.
Plățile s-au făcut integral până în luna octombrie 2001, după care inculpatul V.R. a început să facă plăți întârziere sau să nu mai plătească deloc.
Conform facturilor nr. 8757506 din 14 noiembrie 2001, nr. 875707 din 14 noiembrie 2001, nr. 875708 din 14 noiembrie 2001, nr. 8757510 din 21 noiembrie 2001, nr. 8757511 din 21 noiembrie 2001 și nr. 8757513 din 3 decembrie 2001, SC T.G. SRL Galați a cumpărat de la SC P.G. SRL Galați, mărfuri în valoare totală de 979.012.854 lei. Din această sumă, inculpatul a achitat doar suma de 37.343.345 lei, rămânând neachitată suma de 941.669.509 lei.
în urma discuțiilor purtate, în luna ianuarie 2002, inculpatul V.R. i-a lăsat martorului N.G., fila CEC seria P 308 nr. 01695021, în valoare de 200.000.000 lei, scadentă la data de 22 ianuarie 2002. în dimineața zile de 22 ianuarie 2002, inculpatul l-a contactat pe martorul N.G. și i-a solicitat să nu fie introdusă la plată fila CEC, deoarece nu au disponibil în cont, urmând ca alimentarea contului să se facă ulterior. Cu această ocazie, inculpatului V.R. i-a lăsat martorului N.G., fila CEC seria 0308 nr. 1695013, fila CEC pe care a ștampilat-o și a semnat-o.
Conform înțelegerii dintre părți, reprezentanții legali ai părții vătămate aveau dreptul să completeze filele CEC lăsate drept garanție de inculpat, în condițiile în care acesta nu făcea plata la termenul scadent.
Pentru că inculpatul V.R., din data de 27 februarie 2002, nu a mai efectuat nici o plată, la data de 16 aprilie 2002, martorul N.G. a completat fila CEC seria P.308 nr. 01695013, cu suma de 900.000.000 lei și a introdus-o la plată.
Această filă a fost refuzată la plată de SC B. SA Galați, pe motivul "lipsă totală de disponibil, trăgător în interdicție bancară, CEC-ul aparține unui set de instrumente retrase din circuit".
în cea mai mare parte, mărfurile ridicare de inculpat de la SC P.G. SRL Galați au fost livrate de inculpatul V.R., la SC A. SA Galați, în compensare, pentru acoperirea unor datorii de ordinul miliardelor, pe care inculpatul le avea la această societate.
Partea vătămată, SC P.G. SRL Galați, s-a constituit parte civilă cu suma de 941.669.509 lei.
La data de 27 noiembrie 2001, între partea vătămată SC I.N. SRL, reprezentată prin martorul C.V. și SC T.G. SRL Galați, reprezentată de inculpatul V.R., s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr. 105 din 27 noiembrie 2001, având ca obiect vânzarea de produse metalurgice.
Potrivit art. 4 din acest contract, livrările urmau să se efectueze în tranșe, pe baza comenzilor periodice emise de cumpărător.
Conform art. 5 din acest contract, plata mărfurilor trebuiau făcut în termen de 30 de zile de la fiecare livrări. în situația în care plata se efectua prin CEC sau bilet la ordin, beneficiarul era obligat să predea aceste documente de plata furnizorului în momentul livrării mărfii.
Conform art. 7 din contract, în caz de întârziere în plata prețului, cumpărătorul datora o penalitate de 1% pentru fiecare zi de întârziere.
în baza contractului nr. 105 din 27 noiembrie 2001 SC I.N. SRL Galați a livrat către SC T.G. SRL Galați, mărfuri în valoare totală de 590.396.915 lei, după cum urmează:
- factura nr. 8210198 din 6 februarie 2002 = 237.654.900 lei
- factura nr. 8210200 din 7 februarie 2002 = 228.658.500 lei
- factura nr. 8071974 din 13 februarie 2002= 114.083.515 lei
Total valoare = 580.396.915 lei
Cu factura nr. 8071973 din 13 februarie 2002 s-a stornat parțial factura nr. 8210198 din 6 februarie 2002, respectiv pentru suma de 13.744.500 lei, astfel că valoarea reală a produselor livrate către societatea inculpatului este de 566.652.415 lei (580.396.915 lei -1.377.500 lei).
Pentru plata sumei de 566.652.415 lei, inculpatul V.R. a emis un bilet de ordin scadent la data de 13 februarie 2002. Biletul la ordin a fost introdus la plată, la data de 28 martie 2002, dar a fost refuzat pentru lipsă parțială de disponibil, fiind plătită doar suma de 1.132.415 lei. în aceste condiții, inculpatul mai datora către SC I.N. SRL Galați, suma de 565.520.000 lei.
în urma unor discuții repetate pe care martorul C.V. le-a avut cu inculpatul, acesta din urmă i-a spus că a avut probleme financiare, dar a promis că va achita suma datorată.
La începutul lunii aprilie 2002, prin șofer, inculpatul a trimis reprezentanților legali ai părții vătămate, fila CEC seria P.308 nr. 02045384, în valoare de 565.520.000 lei, cu termen de scadență la data de 24 aprilie 2003.
Cu o zi înainte de data scadenței, martorul C.V. l-a sunat pe inculpat și l-a atenționat că va introduce fila CEC la plată, iar V.R. i-a răspuns: "fă cum vrei".
Pe data de 25 aprilie 2002, fila CEC seria P.308 nr. 02045384 a fost introdusă la plată, însă a fost refuzată de SC B. SA Galați, pentru lipsă totală de disponibil în cont și trăgător aflat în interdicție bancară.
în continuare, inculpatul V.R. l-a asigurat pe martorul C.V. că va face plata, însă acest lucru nu s-a întâmplat.
O parte din marfa cumpărată de la SC I.N. SRL Galați a fost livrată de inculpat către SC A. SA Galați, pentru acoperirea unor datorii mai vechi, iar o altă parte din marfă a fost livrată către SC P. SRL și SC C. SRL, societăți care i-a făcut plata în numerar.
Partea vătămată SC I.N. SRL Galați s-a constituit parte civilă, cu suma totală de 652.610.080 lei, sumă compusă din 652.520.000 lei preț neachitat + 87.090.080 lei penalități de întârziere datorate conform art. 7 din contractul de vânzare-cumpărare nr. 105 din 27 noiembrie 2001.
La data de 22 februarie 2002, inculpatul V.R. a negociat cu reprezentanții părții vătămate SC I. SA București, posibilitatea achiziționării de produse metalurgice.
Conform înțelegerii dintre părți, plata urma să se facă în termen de 40 de zile de la livrare, prin ordin de plată sau filă CEC. Așa cum s-a menționat și pe comandă, inculpatul a lăsat pentru garantarea viitoarelor plăți, fila CEC seria P.308 nr. 02045377.
Cu facturile fiscale nr. 2735363 din 27 februarie 2002 și nr. 2735391 din 14 martie 2002, SC T.G. SRL Galați, a ridicat de la partea vătămată SC I. SA București, marfă în valoare de 297.106.097 lei, respectiv 270.165.243 lei.
împotriva acestei sentințe au declarat apel, Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați și inculpatul.
Curtea de Apel Galați, secția penală, prin decizia nr. 226/A din 22 aprilie 2004, a admis apelul declarat de procuror, a desființat sentința în latura penală și l-a condamnat pe inculpat la pedeapsa de 10 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prevăzut de art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5), cu aplicarea art. 41 alin. (2) din același cod.
Totodată, a respins apelul declarat de inculpat.
în motivarea deciziei s-a arătat că solicitarea inculpatului, de a fi achitat, deoarece faptele reținute în sarcina sa se înscriu în sfera raporturilor comerciale, este nefondată. Astfel, la data încheierii contractelor comerciale, cu cele 7 părți vătămate, inculpatul le-a dat reprezentanților acestora, asigurări că plata se va efectua la termenele stabilite, deși știa că acest fapt este imposibil, datorită sumelor foarte mari pe care firma sa le datora altor societăți comerciale. Mai mult, cu toate că societatea inculpatului nu avea disponibil în cont și se afla în interdicție bancară, acesta a emis instrumente de plată (cecuri și bilete la ordin), pentru a întări convingerea reprezentanților părților vătămate că plata se va face la scadență. Reaua-credință a inculpatului este demonstrată și de faptul că la folosit file CEC retrase din circulație, ca o consecință a interdicției bancare instituite asupra societății sale și a valorificat toate mărfurile livrate de părțile vătămate, pentru acoperirea unor datorii mai vechi la diverse societăți comerciale, și nu pentru plata furnizorilor, obținând, astfel, foloase materiale injuste.
Se arată, în continuare, că în încadrarea juridică a faptelor săvârșite de inculpat nu poate fi reținută forma prevăzută de art. 215 alin. (4), C. pen., deoarece filele CEC emise de aceasta, erau inapte a servi ca instrumente de plată, fiind retrase din circulație, în urma interdicției bancare.
Conchide instanța de apel, că, astfel, apare nelegală schimbarea de către prima instanță, a încadrării juridice a faptelor săvârșite de inculpat, atât în ce privește reținerea dispozițiilor art. 215 alin. (4) C. pen., cât și în ceea ce privește înlăturarea formei agravate prevăzute de alin. (5) al aceluiași articol.
Sub acest ultim aspect s-a arătat că motivarea instanței de fond, în sensul că în cazul infracțiunii de înșelăciune în formă agravată nu poate fi reținută forma agravantă prevăzută de art. 215 alin. (5) C. pen., decât atunci când cel puțin una din părțile vătămate a suportat consecințe deosebit de grave, nu poate fi acceptată. Aceasta, întrucât, potrivit art. 146 C. pen., prin "consecințe deosebit de grave" se înțelege o pagubă materială mai mare de 4 miliarde de lei sau o perturbare deosebit de gravă a activității, cauzată unei persoane juridice sau fizice (între altele). Din analiza textului nu rezultă că în situația cauzării unei pagube materiale mai mare de două miliarde lei, legiuitorul ar fi avut în vedere că această pagubă să fie cauzată unei singure părți vătămate, ipoteza fiind valabilă pentru alternativa constând în perturbarea deosebit de gravă a activității oricărei persoane juridice.
în sfârșit concluzionează instanța de apel, că, prin stabilirea criteriilor în raport cu care se evaluează gravitatea consecințelor cauzate, s-a urmărit aplicarea unui regim sancționator mai ferm față de inculpații care au săvârșit infracțiuni cu un grad ridicat de pericol social, datorat, în cauză, cuantumului mare al pagubei cauzate, indiferent dacă faptele realizează conținutul unei unități legale de infracțiune, cum este cazul infracțiunii continuate.
împotriva acestor hotărâri a declarat recurs, inculpatul, solicitând să fie achitat pentru infracțiunea de înșelăciune, întrucât nu a intenționat să inducă în eroare pe părțile vătămate cu care a avut relații comerciale bazate pe încredere și respect reciproc. în subsidiar, a solicitat să-i fie redusă pedeapsa de 10 ani închisoare.
Recursul inculpatului este întemeiat, potrivit celor ce urmează.
Pe baza probelor administrate, instanțele au reținut corect situația de fapt și vinovăția inculpatului, iar instanța de apel a stabilit în mod just încadrarea juridică a faptelor săvârșite de acesta.
Pentru existența infracțiunii de înșelăciune în convenții nu importă dacă subiectul pasiv s-a lăsat prea ușor convins, legea sancționând acțiunile ilicite a celor care induc în eroare pe alții, cu scopul de a obține profit, tocmai pentru a-i apăra pe cei imprudenți și încrezători.
Atât la varianta simplă de înșelăciune, cât și la varianta specială [art. 215 alin. (2) C. pen.], elementul material constă în acțiunea de inducere în eroare, de amăgire a persoanei față de care se efectuează această acțiune.
Acțiunea de amăgire poate fi realizată prin orice mijloace apte de a provoca o inducere în eroare, simpla minciună, afirmație, alegație,ca și simpla reticență - omisiunea de a releva, tăcerea, pot fi mijloace de amăgire.
în cauza de față, inculpatul a completat parțial sau integral cecuri și bilete la ordin pe care le-a înmânat reprezentanților societăților furnizoare, a afirmat că va face plățile la termenele stabilite, deși știa că nu are disponibile în conturile bancare ale societății, sumele menționate în aceste instrumente de plată, scoase, de altfel, din circulație, ca urmare a interdicției bancare în care se afla societatea sa. Mai mult, bunurile dobândite prin inducerea în eroare a celor 7 societăți comerciale au fost valorificate prin acoperirea unor datorii mai vechi sau prin vânzare, iar banii obținuți de inculpat, pentru acoperirea datoriilor către furnizori, au fost folosiți în alte scopuri, ceea ce înseamnă că prin aceste activități de amăgire, inculpatul a obținut pentru sine un folos material injust și a pricinuit o pagubă partenerilor de afaceri.
în acest context, încadrarea juridică dată faptelor de către instanța de apel, este cea legală, întrucât prin faptele sale, inculpatul a produs un prejudiciu părților vătămate, de peste 3 miliarde de lei.
Se impunea, însă, constatarea că inculpatul poate beneficia de circumstanțe atenuante judiciare, întrucât este la prima încălcare a legii penale a recunoscut și regretat întreaga activitate infracțională și are o familie organizată, fiind tatăl a 4 copii minori.Ca circumstanță atenuantă, se reține și împrejurarea că, în general inculpatul a desfășurat, prin societatea pe care a administrat-o, o activitate comercială corectă, chiar cu unii din reprezentanții societăților păgubite.
Sub acest aspect, recursul inculpatului, întemeiat pe dispozițiile art. 3859alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., este întemeiat și a fost admis.
Drept consecință, s-au reținut în favoarea inculpatului, circumstanțe atenuante judiciare, în sensul prevăzut de art. 74 C. pen., pedeapsa principală fiind redusă la 5 ani închisoare. Ca atare, inculpatul va executa pedeapsa de 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale hotărârilor atacate.
Văzând și dispozițiile art. 192 C. proc. pen.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5478/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3472/2005. Penal → |
|---|
