ICCJ. Decizia nr. 6068/2005. Penal. Plângere recurs. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 6068/2005
Dosar nr. 3888/2005
Şedinţa publică din 27 octombrie 2005
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 29 din 31 mai 2005 a Curţii de Apel Cluj s-a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petenta B.O.V. împotriva soluţiei dată în dosarul penal nr. 9/P/2005 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj.
S-a reţinut, în fapt, că prin plângerea adresată instanţei petenta a solicitat infirmarea soluţiei adoptate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, în dosarul nr. 9/P/2005, privind pe intimaţii P.A., B.S. şi S.V., considerând că în calitatea lor de poliţişti cei trei au comis infracţiunea de abuz în serviciu.
Prima instanţă, examinând motivele invocate de petentă, a reţinut că prin rezoluţia din 7 februarie 2005 Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, în dosar nr. 9/P/2005, a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de poliţiştii B.S., P.A. şi S.V. sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor şi abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi şi neglijenţă în serviciu.
Prin aceeaşi rezoluţie s-a dispus trimiterea cauzei spre competentă soluţionare Curţii de Apel Cluj cu privire la infracţiunea de insultă şi calomnie săvârşită de aceiaşi autori.
Curtea de Apel Cluj, soluţionând cauza sub acest din urmă aspect, în baza art. 11 pct. 2 lit. b), combinat cu art. 10 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., a dispus încetarea procesului penal faţă de cei trei făptuitori pentru săvârşirea infracţiunilor de insultă şi calomnie.
În ce priveşte neînceperea urmăririi penale dispusă faţă de intimaţi prin rezoluţia atacată, prima instanţă a reţinut că în urma pronunţării divorţului dintre petentă şi soţul său, aceasta era obligată să îşi clarifice şi situaţia adresei de domiciliu din actul de identitate, deoarece prin hotărârea judecătorească de divorţ s-a dispus şi asupra folosinţei locuinţei comune.
Ca urmare, intimaţii în cadrul exercitării obligaţiilor de serviciu au procedat la îndeplinirea unor acte specifice în vederea stabilirii domiciliului în actele de stare civilă ale petentei.
S-a constatat, în urma verificării dosarului de urmărire penală în care s-a dat rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale atacată, că în mod corect nu a fost reţinută în sarcina intimaţilor săvârşirea vreunei activităţi infracţionale.
Împotriva sentinţei pronunţată de prima instanţă petiţionara B.O.V. a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, solicitând casarea hotărârii şi în urma rejudecării admiterea plângerii sale şi desfiinţarea rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale atacate, cu consecinţele ce decurg din admiterea cererii sale, inclusiv acordarea cheltuielilor de judecată şi a unor daune morale.
Recursul nu este întemeiat.
Analizând rezoluţia atacată, respectiv actele existente la dosar Înalta Curte constată, că soluţia dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, de neîncepere a urmăriri penale faţă de intimaţi sub aspectul săvârşirii infracţiunilor imputate acestora de către petiţionară, este corectă atâta timp cât în cauză nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunilor respective.
Din verificările efectuate a rezultat că intimaţii, în calitate lor de poliţişti şi-au îndeplinit atribuţiile de serviciu cu bună credinţă, în condiţiile legii, aşa încât nu se poate reţine în sarcina acestora comiterea vreunei infracţiuni dintre cele la care se referă recurenta.
Aşa fiind, hotărârea primei instanţe, de respingere a plângerii formulate de petiţionară este corectă, astfel că recursul declarat de aceasta apare ca nefondat şi va fi respins, ca atare, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionara B.O.V. împotriva sentinţei penale nr. 29 din 31 mai 2005 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori.
Obligă petiţionara să plătească suma de 120 lei (1.200.000 lei) cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 27 octombrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6063/2005. Penal. Art. 215 Cod Penal. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 6103/2005. Penal. Art. 254 Cod Penal. Recurs → |
|---|
