ICCJ. Decizia nr. 6397/2005. Penal. Art. 205 Cod Penal. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.6397/2005
Dosar nr. 5890/2005
Şedinţa publică din 11 noiembrie 2005
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 172 din 18 aprilie 2005 pronunţată de Judecătoria Năsăud, în dosarul nr. 2945/2004, a fost condamnat inculpatul B.M., la 3.000.000 lei amendă, pentru săvârşirea infracţiunii de insultă, prevăzută de art. 205 alin. (1) C. pen., punându-se totodată în vedere inculpatului dispoziţiilor art. 631 C. pen.
Inculpatul a fost obligat să plătească părţii civile B.I., suma de 5.000.000 lei daune morale.
De asemenea, inculpatul a fost obligat să plătească părţii civile 1.855.000 lei, cheltuieli de judecată, iar statului 300.000 lei cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut următoarea stare de fapt:
Partea vătămată B.I. şi inculpatul B.M. sunt fraţi, iar între aceştia au avut loc mai multe procese penale şi civile, existând astfel o stare de duşmănie.
La data de 22 septembrie 2004, s-a judecat dosarul penal nr. 1702/2004 în care inculpatul şi partea vătămată au fost părţi, termen la care au fost prezentaţi spre audiere martorii F.I., M.L. şi S.S. De asemenea, la termenul de judecată menţionat au fost prezente şi părţile.
Cu ocazia audierii acestor martori, inculpatul B.M. a afirmat despre partea vătămată B.I. că este „nebun", cuvântul fiind rostit repetat de două ori.
Fapta inculpatului B.M. de a adresa cuvinte jignitoare părţii vătămate în timp ce se afla în sala de judecată, prin care s-a adus atingere onoarei şi reputaţiei acesteia a fost încadrată în drept în dispoziţiile art. 205 C. pen.
În baza acestui text de lege şi ţinând seama de criteriile de individualizare a pedepselor, prima instanţă a dispus condamnarea inculpatului B.M., la pedeapsa de 3.000.000 lei amendă, pentru săvârşirea infracţiunii de insultă prevăzută de art. 205 C. pen., atrăgându-i-se atenţia asupra dispoziţiilor art. 63 C. pen.
În baza art. 14, art. 15 şi art. 346 C. proc. pen., raportat la art. 998 C. civ., s-a dispus obligarea inculpatului la plata către partea vătămată B.I., a sumei de 5.000.000 lei cu titlu de daune morale. La stabilirea despăgubirilor civile instanţa de fond a apreciat că prin cuvintele jignitoare adresate în sala de judecată în prezenţa mai multor justiţiabili, inculpatul a cauzat părţii vătămate suferinţe care necesită o reparaţie patrimonială.
În baza art. 189 şi art. 191 C. proc. pen., instanţa a dispus obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 300.000 lei.
Conform art. 193 C. proc. pen., instanţa de fond a dispus obligarea inculpatului la plata cheltuielilor de judecată suportate de partea vătămată, respectiv suma de 1.855.000 lei, reprezentând contravaloarea zilei de muncă pierdută de martori şi a cheltuielilor de transport.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs atât inculpatul B.M. cât şi partea vătămată B.I.
Inculpatul B.M. a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi rejudecând, pronunţarea achitării sale de sub învinuirea săvârşirii infracţiunii de insultă, prevăzută de art. 205 C. pen. şi înlăturarea obligării sale la plata de despăgubiri civile şi a cheltuielilor de judecată.
Inculpatul a susţinut că nu a pronunţat la adresa părţii vătămate cuvântul „nebun" şi a solicitat verificarea acestei afirmaţii prin audierea înregistrărilor (prin mijloace tehnice) a şedinţei publice din 22 septembrie 2004.
Partea vătămată B.I. a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei atacate în latura civilă şi rejudecând în aceste limite să se dispună majorarea despăgubirilor civile la suma de 50.000.000 lei, iar a cheltuielilor de judecată la 4.000.000 lei.
Prin Decizia penală nr. 112 din 8 iunie 2005 a Tribunalului Bistriţa Năsăud s-a respins, ca nefondat, recursul declarat de partea vătămată B.I. şi s-a admis recursul declarat de inculpatul B.M., casându-se sentinţa atacată şi rejudecând, a fost achitat inculpatul B.M. de sub învinuirea săvârşirii infracţiunii prevăzută de art. 205 C. pen., în dauna părţii vătămate B.I.
Conform art. 181 raportat la art. 91 C. pen., s-a aplicat inculpatul B.M. sancţiunea administrativă a „mustrării cu avertisment".
S-au respins, ca neîntemeiate, pretenţiile civile formulate de partea vătămată, aceasta fiind obligată să plătească inculpatului cheltuieli de judecată în cuantum de 160.000 lei, în recurs.
S-a înlăturat obligarea inculpatului la plata cheltuielilor de judecată suportate de partea vătămată în primă instanţă.
Recurentul parte vătămată B.I. a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare (din recurs) către stat, în cuantum de 50.000 lei.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., cheltuielile judiciare de la fond şi celelalte din recurs au rămas în sarcina statului.
Pentru a pronunţa această hotărâre, tribunalul a constatat că prima instanţă a stabilit corect starea de fapt pe baza unor probe legale şi concludente care dovedesc cu certitudine că în şedinţa publică din 22 septembrie 2004 de la Judecătoria Năsăud, în timpul judecării unei cauze în care inculpatul şi partea vătămată erau părţi, B.M. a folosit la adresa părţii vătămate B.I. cuvântul „nebun".
Susţinerea inculpatului-recurent că nu a rostit acest cuvânt la adresa părţii vătămate a fost judicios înlăturată de prima instanţă, care a argumentat temeinic existenţa faptei prin referire la declaraţiile martorilor prezenţi în sala de judecată.
Tribunalul a apreciat însă că fapta inculpatului B.M. nu poate fi încadrată în dispoziţiile art. 205 C. pen., întrucât aduce o atingere minimă valorilor sociale ocrotite prin textul de lege menţionat, iar în conţinutul ei concret este vădit lipsită de importanţă, astfel că nu prezintă gradul de pericol social al infracţiunii de insultă.
Împrejurarea că fapta săvârşită de inculpat nu prezintă gradul de pericol social necesar încadrării în prevederile art. 205 C. pen., rezultă îndeosebi din contextul în care au fost rostite cuvintele, respectiv într-una din numeroasele procese declanşate la iniţiativa părţii vătămate împotriva fratelui său, B.M. şi a surorii sale, D.C., în legătură cu dezbaterea succesorală după părinţii lor.
De asemenea, din probele existente reiese că fapta inculpatului nu a produs urmările specifice infracţiunii de insultă, astfel că gradul concret de pericol social al acesteia se află sub limita celui necesar existenţei infracţiunii prevăzută de art. 205 C. pen.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs partea vătămată, prin care a solicitat casarea deciziei atacate şi rejudecând cauza să fie condamnat inculpatul pentru săvârşirea infracţiunii de insultă şi să fie obligat acesta la plata sumei de 10.000.000 lei daune morale.
Curtea de Apel Cluj, prin Decizia penală nr. 525 din 27 septembrie 2005, a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de partea vătămată B.I.
Nemulţumit şi de această hotărâre, partea vătămată B.I. a declarat un nou recurs.
Recursul este inadmisibil.
Infracţiunea de insultă, prevăzută de art. 205 C. pen., care face obiectul prezentei cauze, este inclusă în categoria infracţiunilor prevăzute de art. 279 alin. (2) lit. a) C. proc. pen., pentru care punerea în mişcare a acţiunii penale se face la plângerea prealabilă a părţii vătămate.
Potrivit dispoziţiilor art. 3851 lit. a) C. proc. pen., pot fi atacate cu recurs sentinţele pronunţate de judecătorii în cazul infracţiunilor menţionate în art. 279 alin. (2) lit. a) C. proc. pen.
Din dispoziţiile legale menţionate mai sus, rezultă că sentinţele pronunţate de judecătorii în cauzele al căror obiect sunt infracţiuni din categoria celor prevăzute de dispoziţiile art. 279 alin. (2) lit. a) C. proc. pen., sunt supuse doar unei singure căi de atac, respectiv a recursului, care se soluţionează de tribunal potrivit art. 27 pct. 3 C. proc. pen., nu şi a apelului.
Având în vedere că sentinţa pronunţată de instanţa de fond cu privire la infracţiunea de insultă care face parte din categoria infracţiunilor prevăzute de dispoziţiile art. 279 alin. (2) lit. a) C. proc. pen., este supusă doar căii de atac a recursului potrivit dispoziţiilor art. 3851 lit. a) C. proc. pen., care se soluţionează de tribunal în baza art. 27 pct. 3 C. proc. pen., recursul declarat de partea vătămată împotriva deciziei penale nr. 525 din 27 septembrie 2005 a Curţii de Apel Cluj, urmează să fie respins, ca inadmisibil, întrucât este al treilea recurs promovat în această cauză, cale de atac care nu este prevăzută de lege.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenta parte vătămată urmează să plătească statului suma de 120 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de partea vătămată B.I. împotriva deciziei penale nr. 525 din 27 septembrie 2005 a Curţii de Apel Cluj.
Obligă recurenta parte vătămată să plătească suma de 120 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 11 noiembrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6392/2005. Penal. Art. 174 Cod Penal. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 6399/2005. Penal. Revizuire. Recurs → |
|---|
