ICCJ. Decizia nr. 6748/2005. Penal
| Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 124 din 15 martie 2005, Tribunalul Dolj i-a condamnat pe inculpații:
I.I.M.R.,
- în baza art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) și c), art. 76 C. pen., și art. 99 și urm. C. pen., la 3 pedepse de câte 3 ani închisoare, pentru infracțiunile din seara zilei de 29 octombrie 2004.
- în baza art. 208 - art. 209 alin. (1) lit. a), e), g) și i) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) și art. 76 C. pen., și art. 99 și urm. C. pen., la 6 pedepse de câte un an închisoare.
Conform art. 33 și art. 34 C. pen., inculpatul va executa 3 ani închisoare.
în baza art. 110 C. pen., și art. 1101C. pen., a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe termenul de încercare de 6 ani, indicând măsurile de supraveghere conform art. 863 C. pen.
A fost dedusă prevenția de la 12 noiembrie 2004 la zi și s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului
D.I.G.,
- în baza art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) și c), art. 76 C. pen., și art. 99 și urm. C. pen., la 3 pedepse de câte 3 ani închisoare, pentru infracțiunile din seara zilei de 29 octombrie 2004.
- în baza art. 208 - art. 209 alin. (1) lit. a), e), g) și i) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) și c), art. 76 C. pen., și art. 99 și urm. C. pen., la 6 pedepse de câte un an închisoare.
- în baza art. 208 - art. 209 alin. (1) lit. e), g) și i) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) și c), art. 76 C. pen., și art. 99 și urm. C. pen., la un an închisoare.
Conform art. 33 și art. 34 C. pen., inculpatul va executa 3 ani închisoare.
în baza art. 110 C. pen., și art. 1101C. pen., a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe termenul de încercare de 6 ani, indicând măsurile de supraveghere conform art. 863 C. pen.
A fost dedusă prevenția de la 12 noiembrie 2004 la zi și s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului.
S-a constatat recuperat prejudiciul cauzat părții vătămate P.G.
Au fost obligați inculpații în solidar cu părțile responsabile civilmente la plata despăgubirilor civile de 500.000 lei către N.E., 3.000.000 lei către SC A. SA, sucursala Mehedinți, 1.263.000 lei către SC A. SA, sucursala Dolj.
Inculpatul D.I.G. a fost obligat în solidar cu părțile responsabile civilmente la 9.000.000 lei către partea civilă V.M.
A fost respinsă acțiunea civilă promovată de SC O. SA.
A fost confiscată de la fiecare inculpat suma de 215.000 lei.
Inculpații au mai fost obligați fiecare în solidar cu părțile responsabile civilmente la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Instanța a reținut, în fapt, că cei doi inculpați minori au săvârșit în perioada martie - octombrie 2004 mai multe infracțiuni contra patrimoniului, după cum urmează:
1. în seara de 29 octombrie 2004, inculpații I.I.M.R. și D.I.G. împreună și cu învinuitul C.M. (față de care a fost disjunsă cauza) în timp ce se deplasau prin parcul Cornițoiu din municipiul Craiova au acostat părțile vătămate N.E., D.F. și C.C. și, prin amenințări le-au sustras bani și bunuri, respectiv ceasul de mână în valoare de 500.000 lei de la N.E., suma de 4.500 lei de la D.F. și suma de 20.000 lei de la C.C.
Ceasul a fost vândut de inculpatul D.I. unei persoane necunoscute cu 50.000 lei iar banii au fost cheltuiți împreună de cei doi inculpați.
2. în noaptea de 30 martie 2004, inculpații prin spargerea geamului de la portiera față dreapta, au sustras din autoturismul Dacia Solenza aparținând părții vătămate P.M., parcat în zona blocului, un radio-CD, cauzând o pagubă de 10.000.000 lei, recuperată prin asigurarea CASCO.
Aparatul a fost vândut de inculpați martorului S.A., care apoi l-a revândut unei persoane necunoscute.
3. în noaptea de 31 martie 2004 prin spargerea geamului de la portiera față dreapta a autoturismului Matiz aparținând părții vătămate O.G., inculpații au încercat să sustragă radiocasetofonul însă au renunțat datorită apariției altor persoane.
în noaptea de 19 iunie 2004, inculpații au revenit în zona de parcare a autoturismului sus-arătat și de data aceasta au reușit prin același mod de operare, să sustragă radiocasetofonul, în valoare de 4.100.000, prejudiciu recuperat prin restituirea aparatului, ridicat de organul de urmărire de la cumpărător.
4. în noaptea de 17 aprilie 2004, inculpatul D.I., prin spargerea geamului portierei a sustras din autoturismul Matiz al părții vătămate V.M., radiocasetofonul și un portofel în care se afla un card bancar.
Radiocasetofonul a fost vândut unei persoane necunoscute, cardul a fost capturat într-un bancomat iar portofelul a fost predat de inculpat organului de poliție și restituit părții vătămate.
5. în noaptea de 5 septembrie 2004, cei doi inculpați au dezasigurat cu o riglă portiera autoturismului marca Tico aparținând părții vătămate B.P., parcat în apropierea blocului în municipiul Craiova și au sustras planșeul de la portbagaj cu două boxe audio și o lampă stop frână și de pe bord două perechi de ochelari, cauzând un prejudiciu în sumă de 2.000.000 lei nerecuperat.
6. în noaptea de 11 septembrie 2004, prin spargerea geamului portierei autoturismului Cielo aparținând părții vătămate P.E., inculpații au sustras fața detașabilă de la radio-CD auto, cauzând un prejudiciu în sumă de 7.000.000 lei, nerecuperat.
7. în noaptea de 23 septembrie 2004, prin același mod de operare inculpații au sustras din autoturismul Dacia 1300 aparținând părții vătămate P.M., bateria acumulator. Bunul a fost vândut de inculpați, fiind recuperat de la cumpărător și restituit părții vătămate.
8. în noaptea de 2 octombrie 2004, inculpații, prin spargerea geamului portierei autoturismul Cielo aparținând părții vătămate P.G., au sustras fața detașabilă a radio-CD, cauzând un prejudiciu în sumă de 15.000.000 lei, recuperat prin restituirea bunului.
La individualizarea pedepselor inclusiv a modalității de executare, instanța a reținut că inculpații nu au antecedente penale, au avut atitudine cooperantă în cursul procesului penal iar din referatele de evaluare a valorificat datele pozitive.
Astfel, pentru inculpatul D.I.G. s-a reținut că este elev cls. a XI-a la Grupul Școlar Transporturi Auto-Craiova, având capacități intelectuale de a termina studiile iar în timpul arestării preventive implicându-se în activitățile atelierului de tâmplărie din unitatea penitenciară, fiind vizitat săptămânal de membrii familiei.
în privința inculpatului I.I.M.R. s-a constatat că acesta locuia în municipiul Craiova cu tatăl, concubina tatălui și sora având venituri insuficiente, că era elev cls. a VIII-a, frecventând și în penitenciar cursurile școlare, fiind însă indiferent față de actul educațional și având comportamentul afectat de grupul de prieteni.
Inculpații și-au recunoscut vinovăția iar declarațiile acestora se coroborează cu celelalte mijloace de probă, constând în plângerile părților vătămate, procesele verbale de cercetare, de recunoașterea din grup planșe foto, raportul de expertiză dactiloscopică și declarațiile martorilor.
împotriva acestei hotărâri au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj și inculpatul I.I.M.R.
în apelul parchetului hotărârea a fost criticată pentru greșita încadrare juridică, instanța omițând să facă referire la alin. (1) al art. 211 C. pen., și pentru greșita individualizare a pedepselor, inclusiv al reținerii circumstanțelor atenuante.
Inculpatul I.I.M.R. a solicitat prin motivele scrise reducerea pedepsei.
Prin decizia penală nr. 58 din 8 septembrie 2005, Curtea de Apel Craiova a respins, ca nefondat, apelul parchetului și ca tardiv apelul inculpatului I.I.M.R.
Instanța de control judiciar și-a motivat hotărârea prin aceleași referiri la aspectele pozitive rezultate din referatele de evaluare.
Decizia penală sus-menționată a fost atacată cu recurs de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, criticând-o pentru:
- nemenționarea numelui și prenumelui procurorului în partea introductivă a deciziei instanței de apel, fiind insuficiente aceste mențiuni în încheierea din 1 septembrie 2005 când au avut loc dezbaterile și a fost amânată pronunțarea.
- neparticiparea procurorului la soluționarea îndreptarea erorii materiale din dispozitivul deciziei penale nr. 58 din 8 septembrie 2005 privind omisiunea obligării inculpatului I.I.M.R. la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform încheierii din 12 septembrie 2005.
- greșita încadrare juridică prin omisiunea referirii la norma de bază prevăzută de art. 211 alin. (1) C. pen.
- greșita individualizare a pedepselor atât sub aspectul cuantumului cât și al modalității de executare, impunându-se executarea acestora în regim de detenție.
Motivele invocate de parchet se subscriu cazurilor de casare prevăzute de art. 3859alin. (1) pct. 5, 17 și 14 C. proc. pen.
Mijloacele de probă administrate confirmă fără echivoc săvârșirea infracțiunilor, în modalitățile reținute de instanțe, de către cei doi inculpați, care, prin declarațiile date în cursul urmăririi penale și cel al judecății și-au recunoscut vinovăția.
Analiza care precede, alegerea sancțiunii în cazul infracțiunilor săvârșite de inculpații minori impune, conform art. 100 C. pen., luarea în considerare, cumulativ, a tuturor criteriilor prevăzute de textul de lege menționat, respectiv gradul de pericol social al faptei săvârșite, starea fizică, dezvoltarea intelectuală și morală, comportarea acestora, condițiile în care au fost crescuți și în care au trăit și de alte elemente de natură să caracterizeze persoana minorilor.
Instanțele au constat întemeiat că față de inculpații minori din cauză se impune aplicarea pedepsei.
Dacă, însă, datele din referatele de evaluare au fost valorificate corect atunci când au fost reținute circumstanțe atenuante conform art. 74 C. pen., reducând pedepsele sub limitele minime legale speciale conform art. 76 C. pen., suspendarea executării pedepselor rezultante sub supraveghere este greșită.
Motivarea atât a hotărârii instanței de fond, cât și a instanței de apel ignoră unul dintre criteriile de individualizare și anume gradul de pericol social al faptelor săvârșite.
într-un interval de aproximativ 8 luni inculpații au săvârșit mai multe infracțiuni de furt de bunuri din autoturismele parcate în locuri publice în municipiul Craiova prin spargerea geamurilor acestora și culminând cu tâlhăria a trei minori în seara de 29 octombrie 2004.
Fiecare astfel de faptă lezează dreptul de proprietate iar prin multitudinea lor induc populației sentimentul de insecuritate socială, fiind neîndoielnic că infracțiunile săvârșite prezintă un ridicat grad de pericol social.
Devierea comportamentală extremă și persistentă a inculpaților nu s-a produs întâmplător.
Așa cum rezultă din referatele de evaluare, ambii inculpați, datorită numărului mare de absențe au fost exmatriculați din instituțiile din învățământ făcându-și o ocupație din frecventarea, până la ore târzii din noapte, a sălilor de Internet.
Or, față de aceste date relative atât la gradul de pericol social al infracțiunilor cât și la comportarea anterioară a făptuitorilor, se invederează, pentru realizarea funcțiilor și scopului pedepsei, necesitatea executării acesteia de către fiecare inculpat, în regim privativ de libertate.
Pentru acest motiv recursul parchetului va fi admis.
Celelalte critici formulate de către parchet sunt neîntemeiate.
Este adevărat că, potrivit art. 355 alin. (2) C. proc. pen., s-ar fi impus menționarea în partea introductivă a deciziei penale recurate, deși s-a redactat încheierea din 1 septembrie 2005 cu datele complete, a numelui și prenumelui procurorului.
Această omisiune însă, în condițiile în care procurorul a participat la judecarea cauzei, nu este sancționată cu nulitatea prevăzută de art. 197 C. proc. pen.
Nici critica privind neparticiparea procurorului la soluționarea îndreptării erorii materiale dispune din oficiu, prin încheierea din 12 septembrie 2005 a Curții de Apel Craiova, în condițiile în care nu este atacată soluția adoptată prin această încheiere, nu este întemeiată.
în sfârșit omisiunea indicării la încadrarea juridică a conținutului normativ de bază, forma simplă, prevăzut de art. 211 alin. (1) C. pen. (inspirată de rechizitoriul parchetului, în care se regăsește aceeași omisiune), instanțele reținând însă corect formele agravate ale acestei infracțiuni și care prin conținutul lor fac trimitere la forma simplă este o chestiune de acuratețe juridică și nu de greșită încadrare juridică.
Admițând recursul parchetului pentru greșita individualizare a pedepselor aplicate celor doi inculpați, au fost casate hotărârile instanței de fond și apel numai cu privire la modalitatea de executare, s-a dispus executarea acestora în condițiile art. 71 și art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
| ← ICCJ. Decizia nr. 6754/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 6752/2005. Penal → |
|---|
