ICCJ. Decizia nr. 6752/2005. Penal
Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 118 din 1 iunie 2004 a Tribunalului Olt, inculpatul M.M. a fost condamnat, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 - art. 209 alin. (2) lit. g) și alin. (3) lit. a) C. pen., la pedeapsa de 7 ani închisoare.
în baza art. 217 alin. (3) C. pen., inculpatul a fost condamnat, la pedeapsa de 4 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere.
în baza art. 219 alin. (1) C. pen., inculpatul a fost condamnat, la pedeapsa de un an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere din culpă.
în baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
în baza art. 350 C. proc. pen., s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului, iar în baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din durata pedepsei aplicate perioada reținerii și arestării preventive de la 27 iunie 2003, ora 15,05.
în baza art. 14 C. proc. pen., și art. 998 C. civ., inculpatul a fost obligat la despăgubiri civile în sumă de 98.964.207 lei către partea civilă SC C. SA Ploiești și în sumă de 55.387.000 lei către partea civilă R.H..
în baza art. 191 C. proc. pen., inculpatul a fost obligat la cheltuieli judiciare către stat în sumă de 10.000.000 lei și la 2.500.000 lei cheltuieli judiciare către partea civilă R.H.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de judecată a reținut în fapt, următoarele:
în noaptea de 19 iunie 2003, inculpatul M.M. a sustras printr-un dispozitiv artizanal montat pe conducta petrolieră magistrala Orlești - Poiana Laculului, punctul L., jud. Olt, proprietatea SC C. SA Ploiești, cantitatea de 27 t țiței în valoare de 224.346.857 lei pe care a transportat-o cu autoturismul marca IVECO, semiremorca marca TATRA.
în timp ce conducea autovehiculul pe drumul național 67 B, pe raza comunei Dobroteasa, jud. Olt, la km 128 + 600 pe direcția Pitești - Drăgășani, inculpatul a pierdut controlul volanului și a intrat în gospodăria părții civile R.H. unde s-a răsturnat, provocând distrugerea a 25 m gard de lemn, a unei fântâni, a unei anexe gospodărești confecționată din scândură, șase pomi fructiferi și a porților metalice.
Urmare a răsturnării autovehiculului, în gospodăria părții civile a izbucnit și un incendiu.
Din cele 27 zone țiței sustrase de inculpat, s-a restituit părții civile cantitatea de 20 tone, rămânând nerecuperat un prejudiciu în valoare de 581.164.650 lei.
Repararea conductei petroliere a necesitat cheltuieli în sumă de 40.799.857 lei.
Inculpatul a fugit de la locul faptei, dar a fost identificat datorită telefonului mobil pe care l-a uitat în cabina autotractorului și a amprentelor degetelor de la mâna sa stângă imprimate pe geamul interior al portierei stânga al cabinei.
La o săptămână după producerea accidentului, inculpatul a fost prins de organele de cercetare penală, împrejurare în care s-a constatat că prezenta leziunii traumatice la nivelul membrelor inferioare.
Din raportul de constatare medico-legală nr. 671/ E din 27 iunie 2003 întocmit de S.M.L. al jud. Olt rezultă că leziunile traumatice s-au putut produce, la data de 19 iunie 2003, prin lovire cu sau de corpuri contondente.
în urma examinării interiorului cabinei autovehiculului implicat în accidentul de circulație, comparativ cu constatările raportului medico-legal, Serviciul Criminalistic din cadrul I.P.J. Olt a concluzionat că între cele două elementele există un raport de cauzalitate în sensul că leziunile de pe treimea inferioară a gambei stângi a inculpatului și de pe coapsa stângă a acestuia sunt cauzate de colțurile suportului metalic situat deasupra pedalei de ambreiaj și de suportul - mâner al portierei stângi.
Inculpatul M.M. a negat săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina sa.
Situația de fapt și vinovăția inculpatului au fost stabilite pe baza materialului probator administrat în cauză: proces-verbal de cercetare la fața locului, proces-verbal de prelevare a produsului petrolier, rapoarte de expertiză criminalistică, rapoarte de constatare criminalistică, acte medicale și medico-legale, proces-verbal de reconstituire, adrese privind prejudiciul, plângerea și declarațiile părții vătămate R.H., declarațiile martorilor G.C.G., I.F., P.E., G.M., declarațiile inculpatului.
împotriva acestei sentințe au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt care a criticat hotărârea judecătorească pentru netemeinicie, solicitând majorarea pedepselor aplicate, și inculpatul care a susținut nelegalitatea condamnării sale, solicitând, în principal, achitarea sa, iar în subsidiar, restituirea cauzei la procuror pentru completarea urmăririi penale.
Curtea de Apel Craiova, prin decizia penală nr. 313 din 13 octombrie 2005, a respins, ca nefondat, apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt și a admis apelul inculpatului.
Sentința penală nr. 118 din 1 iunie 2004 a Tribunalului Olt a fost desființată, iar în baza art. 333 alin. (1) C. proc. pen., cauza a fost restituită procurorului pentru completarea urmăririi penale.
în baza art. 139 alin. (2), combinat cu art. 160b alin. (2) C. proc. pen., măsura arestării preventive a inculpatului dispusă de Tribunalul Olt prin încheierea din 11 iulie 2003 (dosar penal nr. 5974/2003) a fost revocată.
Totodată, s-a dispus punerea în libertate a inculpatului dacă nu este arestat în altă cauză.
în baza art. 192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Instanța de control judiciar a reținut că, în apărarea sa, inculpatul, care a susținut că în noaptea evenimentului doar a condus autocisterna până și de la locul faptei, fiind obligat să o predea pentru un interval de timp unei alte persoane pe care nu o cunoaște, contribuția sa limitându-se la aceste acte materiale și fără a avea cunoștință de proveniența produsului petrolier, a solicitat administrarea mai multor probe, apreciate ca utile, necesare și concludente pentru stabilirea eventualei sale participații și vinovății cu privire la săvârșirea faptelor contestate.
Curtea de Apel Craiova a motivat necesitatea acestor probe prin aceea că în cauză nu există nici o dovadă care să ateste că inculpatul a putut monta singur două dispozitive pe magistrala de transportat țiței sau că a încărcat autovehiculul cu produsul petrolier.
Instanța a arătat că nu poate presupune că inculpatul este singurul autor al acestor activități doar pentru că ar fi singurul participant identificat că ar fi avut o contribuție la comiterea lor.
Reținând că în cauză există indicii temeinice că inculpatul ar fi putut participa la săvârșirea infracțiunilor de furt calificat de produse petroliere și distrugere, instanța de verificare a apreciat că probatoriul este insuficient pentru a determina calificarea participației inculpatului și stabilirea vinovăției sale.
în consecință, apreciind că administrarea acestor probe s-ar realiza cu mare întârziere de către instanță, Curtea de Apel Craiova a dispus restituirea cauzei la Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt pentru completarea urmăririi penale.
S-a indicat ca procurorul să efectueze următoarele acte:
- un experiment judiciar care să stabilească dacă inculpatul singur, în ce perioadă de timp și cu ce dispozitive a decopertat pământul până la conductă, a perforat-o și a sudat cele două dispozitive artizanale, cât și cu ce dispozitive a fost încărcat țițeiul în cisterna autotrenului.
- expertiză criminalistică care să stabilească din ce parte a caroseriei autovehiculului s-au desprins bucățile de vopsea și mecanismul lor de desprindere, atașându-se și planșele fotografice făcute anterior de organele de poliție cu ocazia cercetării la fața locului.
- expertiză criminalistică, privind urmele anvelopelor pe sol, găsite la fața locului pentru a se stabili dacă autocisterna condusă de inculpat a fost cea care le-a creat sau nu.
- un experiment judiciar prin care să fie verificate apărările inculpatului în ceea ce privește distanțele parcurse cu autocisterna din data faptei și timpii necesari parcurgerii acestei distanțe.
- prezentarea spre recunoașterea inculpatului de persoane, persoanele indicate de el ca fiind autori, și obiecte, autoturismele deținute de persoanele indicate de inculpat ca autori, la data faptei, scop în care se va face eventual și verificarea noilor proprietari.
- efectuarea unei expertize complexe criminalistice și medico-legală privind resturile de țigarete găsite în cabina autocisternei în vederea stabilirii identității persoanelor care au fumat țigaretele;
- efectuarea unei expertize criminalistice de către I.C. de pe lângă Ministerul de Justiție cu privire la impresiunile papilare, altele decât cele aparținând inculpatului, ridicate din interiorul cabinei autocisternei și cu privire la care raportul de expertiză dactiloscopică al I.P.J. Olt face mențiunea că nu prezintă elemente de identificare, deși planșele foto existente și explicațiile aferente fotografiilor din dosarul de urmărire penală se atestă contrariul;
- identificarea și audierea persoanelor cu care inculpatul susține că s-a întâlnit ori a purtat discuții în noaptea faptelor, barmanul, ospătarul, recepționera și prostituatele și paznicul parcării, pot fi identificate și pe baza agendei telefonice din telefonul mobil al inculpatului, ce se aflau la barul SC J.C. de pe raza localității O. Olt, și confruntarea acestor persoane cu inculpatul.
- identificarea autovehiculului și a conducătorului acestuia precum și audierea lui cu privire la obiectele, lucrurile luate din autocisternă, cât și confruntarea acestei persoane cu martorul R.H.
- reaudierea amănunțită a numiților I.F., G.C.G., P.E. și confruntarea acestora cu inculpatul M.M.
- identificarea, audierea numitului M. și confruntarea acestuia cu inculpatul.
- identificarea unor rude, părinți, soții, copii, prieteni, din cercul de persoane al numiților I.F., G.C.G. și P.E. și N. și verificarea agendelor telefonice ale telefoanelor mobile aparținând acestor persoane pentru a se stabili dacă numerele de telefon ce apar în agenda electronică a telefonului ce aparține inculpatului sunt prezente și în agendele telefonice ale rudelor și prietenilor celor susmenționați.
- identificarea proprietarilor numerelor telefonice din rețeaua Z.
- solicitarea de relații și companiilor telefonice implicate.
- efectuarea unei expertize criminalistice privind comportamentul simulat ce vizează pe inculpatul M.M. și numiții I.F., G.C.G., P.E. și N.
- identificarea și audierea persoanelor care au plătit în numele inculpatului onorariile apărătorilor aleși ai acestuia.
- administrarea oricăror alte probatorii care apar ca necesare.
în termen legal, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova a declarat recurs în cauză, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei Curții de Apel Craiova în vederea continuării judecății, arătându-se că materialul probator administrat în cauză face dovada calității de autor a inculpatului în raport cu faptele pentru care a fost trimis în judecată și condamnat de prima instanță.
Temeiul juridic al recursului îl constituie dispozițiile art. 3859pct. 171 C. proc. pen.
Examinând recursul, înalta Curte de Casație și Justiție constată că acesta este fondat pentru motivele ce se vor arăta în continuare:
Potrivit dispozițiilor art. 333 C. proc. pen., în tot cursul judecății instanța se poate desesiza și restitui dosarul procurorului, când din administrarea probelor sau din dezbateri rezultă că urmărirea penală nu este completă și că în fața instanței nu s-ar putea face completarea acesteia decât cu mare întârziere.
Instanța este obligată să arate motivele pentru care, potrivit alineatului precedent, a dispus restituirea, indicând totodată faptele și împrejurările ce urmează a fi constatate și prin ce anume mijloace de probă.
Prin prisma dispozițiilor legale sus-arătate, hotărârea judecătorească pronunțată de instanța de apel Craiova apare ca nelegală și netemeinică.
Dispozițiile de completare a urmăririi penale urmăresc, în marea lor majoritate, stabilirea unei situații de fapt potrivit căreia inculpatul M.M. nu este singurul participant la săvârșirea infracțiunilor deduse judecății.
Or, în conformitate cu prevederile art. 317 C. proc. pen., judecata se mărginește la fapta și la persoana arătată în actul de sesizare a instanței, iar în caz de extindere a procesului penal, și la fapta și persoana la care se referă extinderea.
Cum procurorul nu și-a exercitat atribuțiile conferite de dispozițiile art. 336 și art. 337 C. proc. pen., privind extinderea procesului penal pentru alte fapte sau persoane, rezultă că instanța de apel se preocupă în afara dispozițiilor legale de stabilirea participației penale și a altor făptuitori la săvârșirea infracțiunilor deduse judecății.
Materialul probator administrat în cauză permite instanței de judecată să se pronunțe atât asupra vinovăției inculpatului cât și asupra formei de participație.
Instanța de judecată dispune atât de probe directe cât și de probe indirecte în măsură să demonstreze vinovăția sau nevinovăția inculpatului, acestea trebuind numai analizate și interpretate judicios și profesional, astfel încât concluzia desprinsă să aibă putere de certitudine.
Experimentele judiciare și expertizele criminalistice cerute, cu obiective de genul stabilirii perioadei de timp și uneltelor necesare decopertării pământului până la conductă sau a modului de desprindere a vopselei de pe caroseria autovehiculului, a stabilirii dacă urmele de anvelopă găsite la fața locului sunt create de roțile autovehiculului condus de inculpat, etc. nu sunt concludente și pertinente cauzei, dispunerea și efectuarea lor fie neavând nici o relevanță juridică, fie fiind în mod evident inutile.
Tot astfel se dovedesc a fi și obiective de genul identificării și audierii persoanelor care au plătit în numele inculpatului onorariile apărătorilor aleși ai acestuia sau verificarea agendelor telefonice ale rudelor și prietenilor unor persoane care nu au decât calitatea de martori în cauză.
Prin urmare, restituirea cauzei organelor de urmărire penală nu este justificată, instanța de apel având la dispoziție materialul probator necesar pe baza căruia se poate pronunța.
Pentru aceste considerente, Curtea urmează să admită recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, să caseze decizia penală nr. 313 din 13 octombrie 2005 a Curții de Apel Craiova și să trimită cauza acestei instanțe pentru continuarea judecății.
Starea de arest a inculpatului va fi menținută.
Onorariul apărătorului din oficiu al inculpatului se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
Au fost văzute dispozițiile art. 38515 pct. 2 lit. c) C. proc. pen., art. 192 alin. (3) și art. 189 C. proc. pen.
← ICCJ. Decizia nr. 6748/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 6750/2005. Penal → |
---|