ICCJ. Decizia nr. 6868/2005. Penal. Art. 20 rap. la art. 174 Cod Penal. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.6868/2005
Dosar nr. 6005/2005
Şedinţa publică din 7 decembrie 2005
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 360 din 7 iulie 2005, Tribunalul Braşov l-a condamnat pe inculpatul P.M., la pedepsele principale de 6 ani închisoare, pentru infracţiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b), cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., şi de 9 ani închisoare, pentru infracţiunea de tentativă la omor deosebit de grav, prevăzută de art. 20, raportat la art. 174, art. 175 lit. f) şi art. 176 lit. d), cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., precum şi la pedeapsa complimentară de 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi e) C. pen., pentru ultima infracţiune.
În baza art. 83 C. pen., a revocat, de fiecare dată, suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 2 ani şi 10 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 971/2001 a Judecătoriei Braşov, pe care a adăugat-o la pedepsele principale stabilite pentru cele două infracţiuni.
În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 C. pen., a contopit pedepsele, aplicând pedeapsa principală cea mai grea, de 11 ani şi 10 luni închisoare şi pedeapsa complimentară de 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi e) C. pen., I-a aplicat şi pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), c) şi e) C. pen., pe durata prevăzută de art. 71 C. pen.
Din pedeapsa principală a scăzut perioada prevenţiei, de la data de 30 mai 2004 la zi şi a menţinut arestarea preventivă a inculpatului.
În baza art. 118 lit. b) C. pen., a dispus confiscarea specială a cuţitului folosit la săvârşirea infracţiunii.
A constatat că persoana vătămată SC F. SRL Ghimbav nu s-a constituit parte civilă şi l-a obligat pe inculpat să plătească părţii civile B.I.N. 30 milioane ROL daune morale, respingând restul pretenţiilor acesteia. L-a mai obligat la plata către partea civilă C.A.S.J. Braşov a sumei de 5.892.073 lei ROL, despăgubiri civile, iar către stat a sumei de 9 milioane lei ROL cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut că, în seara zilei de 29 mai 2004, după ce a consumat băuturi alcoolice, inculpatul s-a înarmat cu un cuţit şi s-a deplasat la sediul unităţii parte civilă SC F. SRL Ghimbav cu intenţia de a sustrage scânduri. Prin escaladarea gardului împrejmuitor, a pătruns în incinta unităţii şi a sustras 10 scânduri pe care le-a aruncat peste gard. Fiind observat de partea vătămată B.I.N. şi martorul T.L., paznicii unităţii, inculpatul a încercat să sară gardul, dar fiind lovit de partea vătămată cu un furtun a căzut în interiorul curţii, moment în care a înjunghiat-o pe aceasta de trei ori în zona toracică stângă. În urma loviturilor primite, partea vătămată a suferit leziuni constând în plăgi prin înjunghiere în hemitoracele stâng penetrante, pneumotorax parţial stâng, care au necesitat 14-16 zile de îngrijiri medicale şi care i-au pus viaţa în primejdie.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul solicitând reducerea pedepsei, motivând că a fost lovit de partea vătămată, fiind nevoit să riposteze.
Prin Decizia penală nr. 280/ AP din 14 septembrie 2005 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală, s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul P.M. împotriva sentinţei penale sus menţionate, menţinându-se starea de arest.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs inculpatul, criticând-o pentru netemeinicie, sub aspectul greşitei individualizări a pedepsei aplicate, pe care o consideră prea aspră în raport de împrejurările săvârşirii faptelor, respectiv faptul că a lovit partea vătămată fiind nevoit să se apere de atacul acesteia.
Examinând Decizia recurată prin prisma cazului de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., Înalta Curte constată că recursul este nefondat.
Instanţa de fond şi cea de apel au aplicat corespunzător criteriile de individualizare judiciară a pedepsei, prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), având în vedere atât modul şi mijloacele de săvârşire a faptei (inculpatul s-a înarmat cu un cuţit înainte de a pleca să sustragă scânduri, a aplicat trei lovituri cu cuţitul în zona inimii, mai mult decât era necesar pentru a înlătura atacul paznicului), cât şi circumstanţele sale personale (fără ocupaţie, cu o atitudine parţial sinceră pe parcursul procesului penal, cu antecedente penale, a comis fapta în stare de recidivă şi în termenul de încercare prevăzut de art. 82 C. pen., stabilit pentru săvârşirea unei alte infracţiuni contra patrimoniului). În raport de aceste date, instanţele au apreciat în mod justificat că, numai prin aplicarea unei pedepse privative de libertate, în cuantum orientat peste minimul special prevăzut de lege, se poate realiza scopul preventiv şi educativ al pedepsei prevăzut de art. 52 C. pen.
Pentru aceleaşi considerente, având în vedere şi faptul că nu există motive de casare care să fie luate în considerare din oficiu, conform dispoziţiilor art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) din acelaşi cod, va respinge recursul formulat de inculpat, ca nefondat, apreciind că nu sunt motive pentru reducerea pedepsei aplicată recurentului – inculpat de instanţa de fond.
Conform dispoziţiilor art. 38516 alin. (2) C. proc. pen., se va computa durata arestării preventive, la zi iar în baza art. 192 alin. (2) din acelaşi cod, recurentul – inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul P.M. împotriva deciziei penale nr. 280/ Ap din 14 septembrie 2005 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul reţinerii şi arestării preventive de la 30 mai 2004 la 7 decembrie 2005.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 220 RON (2.200.000 lei), cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 100 RON (1.000.000 lei), reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 7 decembrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6852/2005. Penal. Contestaţie în anulare.... | ICCJ. Decizia nr. 688/2005. Penal. Revizuire. Recurs → |
|---|
