ICCJ. Decizia nr. 7050/2005. Penal
| Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 183 din 30 martie 2005, Tribunalul Dolj i-a condamnat pe inculpații:
- O.B.;
- D.L.,
în baza art. 208 alin. (1) și art. 209 alin. (1) lit. a), alin. (3) lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a), b) și c) și art. 76 lit. c) C. pen., la câte 2 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
în baza art. 118 lit. b) C. pen., au fost confiscate un ciocan și o casma.
Inculpații au fost obligați în solidar la plata sumei de 17.281.074 lei despăgubiri civile către partea civilă S.N.I.F., sucursala Dolj și fiecare la câte 1.500.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Instanța a reținut, în fapt, că la data de 11 mai 2004, în baza unei înțelegeri prealabile, inculpații O.B. și D.L. s-au deplasat în extravilanul satului Covei din comuna Afumați, jud. Dolj, decopertând 5 hidranți de la sistemul de irigații, pe care i-au spat și transportat în gospodăria celui din urmă inculpat.
A doua zi inculpații au secționat hidranții în segmente mai mici, iar la data de 13 mai 2003, inculpatul D.L., însoțit de minorul O.A., a fost surprins de poliție cu piesele în căruță pe raza municipiul Băilești, având intenția de a le vinde la Remat.
Din prejudiciul de 25.281.074 lei a fost recuperată suma de 8.000.000 lei.
împotriva acestei hotărâri au declarat apel inculpatul O.B., care a criticat-o sub aspectul individualizării pedepsei considerată excesivă, solicitând reducerea acesteia și schimbarea modalității de executare, precum și Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, care a invocat netemeinicia și nelegalitatea sentinței pentru greșita confiscare, întrucât nu s-au luat măsuri asiguratorii asupra bunurilor confiscate și pentru individualizarea necorespunzătoare a pedepselor, solicitând majorarea acestora.
Prin decizia penală nr. 280 din 22 septembrie 2005, Curtea de Apel Craiova a respins ambele apeluri, constatând că hotărârea este legală și temeinică.
Instanța de control judiciar a reținut că probele confirmă folosirea uneltelor la săvârșirea infracțiunii, neluarea măsurilor asiguratorii asupra acestora nefiind un impediment legal în aplicarea măsurii de siguranță, iar pedepsele au fost corect individualizate față de împrejurările săvârșirii infracțiunii și caracterizările persoanei făptuitorilor.
Decizia penală sus-menționată a fost atacată cu recurs de către inculpații O.B. și D.L., criticând-o pentru netemeinicie sub aspectul modalității de executare a pedepsei și solicitând aplicarea dispozițiilor art. 861C. pen.
Examinând hotărârea criticată pe baza materialului de la dosar, Curtea constată, pe de o parte că recursul inculpatului D.L., conform art. 3851alin. (4) C. proc. pen., este inadmisibil (inculpatul nu a folosit calea de atac a apelului în cauză), iar recursul inculpatului O.B., susținut în considerarea cazului de casare prevăzut de art. 3859alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., este fondat.
întrucât motivul de casare invocat de către inculpatul O.B. privește deopotrivă și situația judiciară a inculpatului D.L., Curtea va examina, potrivit art. 3857C. proc. pen., prin extindere, cauza și pentru acest inculpat.
Situația de fapt a fost temeinic stabilită iar inculpații și-au recunoscut vinovăția.
Instanța de fond a reținut ca împrejurări care constituie circumstanțe atenuante lipsa antecedentelor penale ale inculpaților, conduita sinceră a acestora în cursul procesului penal și preocuparea de a achita, cel puțin în parte, prejudiciul deși au posibilități materiale reduse.
Aceste împrejurări există în realitate și alături de acestea se mai identifică, ala cum rezultă din caracterizările autorității locale, conduita bună a inculpaților în localitate și situația materială precară a familiilor lor.
Curtea apreciază că, în raport de toate aceste împrejurări, avertismentul dat prin pronunțarea condamnărilor este suficient pentru realizarea scopului pedepsei, prevăzut de art. 52 C. pen., respectiv prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, nefiind necesară executarea pedepselor de către inculpați.
Fiind întrunite condițiile prevăzute de art. 861C. pen., se va dispune suspendarea executării pedepselor de către inculpați sub supraveghere, pe termenul de încercare de 4 ani, calculat conform dispozițiilor art. 862alin. (1) C. pen.
Față de cele ce au precedat, recursul inculpatului O.B. a fost admis, s-a dispus în sensul celor arătate și prin extindere la situația inculpatului D.L., iar recursul acestuia din urmă a fost respins, ca inadmisibil.
| ← ICCJ. Decizia nr. 7049/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 7043/2005. Penal → |
|---|
