ICCJ. Decizia nr. 1091/2006. Penal. Excepţia de neconstituţionalitate. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.1091/2006
Dosar nr. 16461/1/2005
(nr. vechi 4023/2005)
Şedinţa publică din 20 februarie 2006
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Prin încheierea nr. 47 din 10 iunie 2005 a Tribunalului Neamţ, pronunţată în dosarul nr. 1071/2005, a fost admisă propunerea D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Neamţ cu privire la inculpatul B.A., cetăţean grec şi în baza art. 1451 şi 145 C. proc. pen., s-a dispus prelungirea măsurii preventive de a nu părăsi ţara pe o durată de 30 zile începând cu 12 iunie 2005 ora 1,00 şi până la 11 iulie 2005, ora 1,00.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut că inculpatul este cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire în grup infracţional organizat, trafic de persoane şi proxenetism prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, art. 13 alin. (1) şi (4) teza I din Legea nr. 678/2001, art. 14 din Legea nr. 678/2001 şi art. 329 alin. (1) C. pen.
În fapt, s-a reţinut că inculpatul, în perioada anilor 2002 - 2004, în baza unei înţelegeri prealabile cu alţi inculpaţi, a racolat mai multe tinere din raza judeţului Neamţ cărora le-a promis locuri de muncă în Grecia.
S-a apreciat că în cauză sunt îndeplinite cerinţele art. 145 raportat la art. 1451 C. proc. pen. şi s-a dispus prelungirea măsurii de a nu părăsi ţara.
Împotriva acestei încheieri inculpatul a declarat recurs iar cu ocazia soluţionării acestei căi de atac a invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) şi (2), art. 178 alin. (3), art. 136 lit. c) şi art. 1451 alin. (1) şi (2) C. proc. pen. şi a solicitat sesizarea Curţii Constituţionale şi suspendarea judecării cauzei.
Instanţa de recurs, a considerat inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate, întrucât nu au legătură cu soluţionarea cauzei.
Astfel, s-a constatat că dispoziţiile art. 178 alin. (3) C. proc. pen., privesc citarea inculpatului care locuieşte în străinătate iar inculpatul se afla în România.
Referitor la celelalte texte considerate neconstituţionale, s-a reţinut că instanţa de fond a sesizat deja Curtea Constituţională, fiind inadmisibilă o a doua sesizare.
După respingerea cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, Curtea de Apel Bacău, secţia penală, prin Decizia penală nr. 407 din 20 iunie 2005, a admis recursul declarat de inculpat, a casat încheierea nr. 47 din 10 iunie 2005 a Tribunalului Neamţ şi a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la acelaşi tribunal.
S-a constatat că instanţa de fond la judecarea cererii de prelungire a măsurii preventive de a nu părăsi ţara, nu a respectat dispoziţiile legale privind publicitatea şedinţei de judecată, pronunţând o hotărâre lovită de nulitate conform art. 197 alin. (2) C. proc. pen.
Împotriva dispoziţiei de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, inculpatul B.A. a declarat recurs pe care acesta nu l-a motivat în scris.
Recursul declarat nu este admisibil.
Din examinarea actelor dosarului se constată că încheierea de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale a fost pronunţată de Curtea de Apel Bacău, ca instanţă de recurs.
Or încheierile acestei instanţe premergătoare judecării cauzei au ca şi soluţia penală pronunţată acelaşi caracter definitiv, şi nu pot fi atacate cu un alt recurs.
Este adevărat că prin modificările aduse art. 303 C. proc. pen., respectiv prin introducerea alin. (6) la acest text, s-a stabilit ca încheierea instanţei în faţa căreia se ridică o excepţie de neconstituţionalitate este supusă recursului în termen de 5 zile de la pronunţare.
Exercitarea acestei căi de atac urmează însă a fi înţeleasă numai în legătură cu încheierile pronunţate de instanţele de fond şi de apel, orice altă interpretare fiind de natură a înfrânge principiul constituţional al legalităţii exercitării căilor de atac consfinţit de art. 189 din legea fundamentală.
Mai este de menţionat că în speţă, excepţia de neconstituţionalitate a textelor precizate, a fost dedusă judecăţii Curţii Constituţionale de către instanţa de fond, respectiv Tribunalul Neamţ, astfel că recursul de faţă, este şi lipsit de interes.
Faţă de considerentele ce preced, Curtea, în baza art. 38515 pct. 1 lit. a) şi a art. 192 alin. (2) C. proc. pen., urmează a respinge recursul declarat de inculpatul B.A. ca inadmisibil, cu obligarea acestuia la cheltuieli judiciare către stat.
Se va stabili ca onorariul pentru apărătorul din oficiu desemnat inculpatului să fie avansat din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de inculpatul B.A. împotriva încheierii din 20 iunie 2005 în dosarul nr. 3404/2005 al Curţii de Apel Bacău.
Obligă pe condamnat la plata sumei de 120 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 40 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 20 februarie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1089/2006. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1111/2006. Penal. Revendicare imobiliara.... → |
|---|
