ICCJ. Decizia nr. 212/2006. Penal. întrerupere executare. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 212/2006
Dosar nr. 21125/1/2005
(nr. vechi 6184/2005)
Şedinţa publică din 13 ianuarie 2006
Asupra recursului de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 1030 din 26 august 2005, Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, în baza art. 455 raportat la art. 453 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., a respins, ca neîntemeiată, cererea de întrerupere a executării pedepsei de 10 ani închisoare, aplicată petentului D.Şt. prin sentinţa penală nr. 4/2003, pronunţată de Tribunalul Călăraşi.
În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., a fost obligat petentul la 900.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că prin cererea înregistrată la Tribunalul Bucureşti, la data de 7 iunie 2005, petentul D.Şt. a solicitat în baza art. 255 raportat la art. 453 lit. c) C. proc. pen., întreruperea executării pedepsei de 10 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 4/2003 a Tribunalului Călăraşi, pe motiv că familia sa are o situaţie precară, fiind lipsită de resurse financiare, situaţie survenită anterior încarcerării sale, el fiind singurul întreţinător al familiei.
Instanţa de fond a mai reţinut că petiţionarul nu a făcut dovada unor împrejurări speciale în care s-ar afla el sau familia sa, în accepţiunea dispoziţiilor art. 453 lit. c) C. proc. pen., motiv pentru care a respins cererea formulată, ca nefondată.
Apelul declarat de condamnatul D.Şt., împotriva acestei sentinţe, a fost respins, ca nefondat, de către Curtea de Apel Bucureşti, secţia penală, prin Decizia penală nr. 726 din 26 septembrie 2005.
Împotriva acestei din urmă decizii, în termen legal, a declarat recurs inculpatul, fără a-l motiva în scris.
În şedinţa publică de azi 13 ianuarie 2006, condamnatul prin apărător şi, personal, a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei atacate şi, pe fond, admiterea cererii de întrerupere a executării pe un termen de 3 luni de zile, pentru a putea contribui la îmbunătăţirea condiţiilor precare avute de familia sa.
Condamnatul a cerut să se aibă în vedere conţinutul anchetei sociale şi prevederile art. 455 raportat la art. 453 lit. c) C. proc. pen.
Recursul condamnatului este nefondat.
Conform art. 453 lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 455 din acelaşi cod, executarea pedepsei închisorii, poate fi întreruptă când, din cauza unor împrejurări speciale executarea, în continuare, a pedepsei ar avea consecinţe grave pentru condamnat, familie sau unitatea la care respectivul lucrează.
Or, în speţă, condamnatul nu a făcut dovada existenţei unei situaţii speciale, din cele prevăzute de lege, de natură să ducă la întreruperea executării pedepsei.
Faptul că din ancheta socială efectuată în cauză rezultă că familia condamnatului s-ar afla într-o situaţie materială dificilă, locuind într-o locuinţă proprietate personală a bunicii paterne, sumar mobilată, dar având strictul necesar, fiind racordată la reţeaua de apă curentă şi la cea de energie electrică, nu este de natură să facă posibilă incidenţa dispoziţiilor art. 453 lit. c) C. proc. pen.
De altfel, aceeaşi era situaţia materială a familiei condamnatului şi înainte de arestarea acestuia, familia lovindu-se de lipsa aceloraşi resurse materiale, ceea ce face dovada că, oricum, într-o perioadă de numai 3 luni, condamnatul nu ar putea să obţină o sursă permanentă de venituri, care să-i asigure familiei, un trai decent.
În raport cu cele arătate, Curtea va trebui să privească recursul declarat de condamnatul D.Şt. împotriva deciziei penale nr. 726 din 26 septembrie 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, ca nefondat şi să-l respingă, ca atare, menţinând, astfel soluţia.
Văzând şi reglementarea plăţii cheltuielilor judiciare către stat precum şi a onorariului de avocat, pentru apărarea din oficiu;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul D.Şt. împotriva deciziei nr. 726 din 26 septembrie 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Obligă recurentul condamnat la plata sumei de 120 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 40 RON reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 13 ianuarie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 202/2006. Penal | ICCJ. Decizia nr. 216/2006. Penal. Contestaţie în anulare.... → |
|---|
