ICCJ. Decizia nr. 1863/2006. Penal. Cerere de întrerupere a executării pedepsei (art.455 C.p.p.). Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr.1863/2006

Dosar nr. 36575/2/2005

Şedinţa publică din 22 martie 2006

Asupra recursului de faţă:

În baza lucrărilor şi materialului aflat la dosarul cauzei, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 1389/ F din 2 noiembrie 2005, Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, a respins, ca neîntemeiată, cererea formulată de condamnatul B.I. privind întreruperea executării actuale de 23 ani închisoare aplicate pentru săvârşirea infracţiunii de omor, prin sentinţa penală nr. 390/1998 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală.

A fost obligat condamnatul la suma de 60 lei, din care 40 lei a reprezentat onorariu apărător desemnat din oficiu avansat din fondul Ministerului Justiţiei, cheltuieli judiciare statului.

Hotărând astfel, prima instanţă a reţinut că motivele invocate de către condamnat, îngrijirea celor cinci copii minori rezultată din relaţii de concubinaj care au fost abandonaţi de mamă, aflându-se în întreţinerea fratelui condamnatului precum şi situaţia material/financiară precară a acestora aspecte dovedite cu ancheta socială efectuată în cauză, nu constituie împrejurări speciale de natură a justifica întreruperea executării pedepsei în sensul art. 455 raportat la art. 453 lit. c) C. proc. pen.

Apelul declarat de condamnat a fost respins, ca nefondat, prin Decizia penală nr. 959 din 8 decembrie 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, fiind obligat acesta la suma de 80 lei, cheltuieli judiciare statului.

Împotriva ambelor hotărâri s-a declarat în termen recurs invocându-se cazul de casare prevăzut de art. 3959 alin. (1) pct. 171 C. proc. pen., cu solicitarea de a se interpreta dispoziţiile art. 455 raportat la art. 453 lit. c) C. proc. pen., în sensul admiterii cererii de întrerupere a executării pedepsei.

Recursul este nefondat.

Potrivit art. 455 raportat la art. 453 lit. c) C. proc. pen., pedeapsa închisorii poate fi întreruptă, o singură dată şi cel mult trei luni, „când din cauza unor împrejurări speciale executarea imediată a pedepsei ar avea consecinţe grave pentru familia acestuia".

Situaţia materială precară dovedită cu ancheta socială efectuată în cauză, este o caracteristică a familiei condamnatului, neputând fi eradicată/ameliorată substanţial în perioada de până la 3 luni în care se poate dispune întreruperea executării pedepsei în măsura în care acesta nu a dovedit posibilitatea obţinerii unor venituri licite considerabile; aceeaşi constatare se impune şi în legătură cu îngrijirea minorilor aflaţi în întreţinerea fratelui condamnatului şi a bunicului patern aflaţi după ce aceştia au fost abandonaţi de mama acestora. Sub acest aspect instanţa a sesizat organele abilitate pentru a se lua şi măsuri de ocrotire legală.

În consecinţă, condamnatul nu îndeplineşte condiţiile pentru întreruperea executării pedepsei prevăzute de art. 455 raportat la art. 453 lit. c) C. proc. pen., iar soluţia privind respingerea cererii adoptată de instanţele anterioare este legală şi temeinică.

Ca atare, recursul condamnatului se va respinge, ca nefondat, potrivit art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmând a fi obligat acesta, în baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., la suma de 100 lei, din care 40 lei reprezenta onorariu apărător oficiu avansat din fondul Ministerului Justiţiei, cheltuieli judiciare statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul B.I. împotriva deciziei penale nr. 959 din 8 decembrie 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.

Obligă recurentul condamnat la plata sumei de 100 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 40 RON, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 22 martie 2006.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1863/2006. Penal. Cerere de întrerupere a executării pedepsei (art.455 C.p.p.). Recurs