ICCJ. Decizia nr. 1977/2006. Penal. Tâlhărie (art.211 C.p.). Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 1977/2006

Dosar nr. 37909/2/2005

Şedinţa publică din 28 martie 2006

Asupra recursului de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 1318 din 20 octombrie 2005 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, în baza art. 211 alin. (2) lit. c) şi alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) şi alin. (2) C. pen. şi art. 76 lit. b) C. pen., a condamnat pe inculpatul A.C.L.L., la pedeapsa de 5 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 şi 64 C. pen.

În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), a dedus prevenţia inculpatului de la 4 aprilie 2005 la zi.

În baza arzt.350 C. proc. pen., a fost menţinută starea de arest a inculpatului.

În baza art. 26 raportat la art. 211 alin. (2) lit. c) şi alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) şi alin. (2) C. pen., şi art. 76 lit. b) C. pen., a condamnat pe inculpatul P.S.N., la pedeapsa de 4 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 şi 64 C. pen.

În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), a dedus din durata pedepsei aplicate durata reţinerii de 24 ore de la 4 aprilie 2005.

În baza art. 118 lit. d) C. pen., a confiscat de la inculpat cate 1.200.000 lei în folosul statului.

Ia act că partea vătămată T.A.R. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

A constatat recuperat prejudiciul în sumă de 11.300.000 lei.

Inculpaţii au fost obligaţi la cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunţa această sentinţă instanţa de fond a reţinut următoarele:

În ziua de 4 aprilie 2005, inculpaţii au luat hotărârea, să sustragă geanta părţii vătămate T.A.R. care se deplasa pe Bd. Tineretului din Bucureşti, pentru aceasta inculpatul A.C.L.L. trebuia să smulgă geanta iar celălalt inculpat, P.S.N., să asigure paza în apropiere şi să-l anunţe în cazul ivirii vreunui pericol.

Cei doi inculpaţi au procedat conform planului, iar după deposedarea părţii vătămate de geantă au fugit împreună întrucât partea vătămată începuse să alerteze persoanele aflate în preajmă.

Inculpaţii au împărţit în mod egal suma de 2.400.000 lei găsită în geantă, pe care apoi au incendiat-o ca şi actele de identitate.

Telefonul mobil şi un lănţişor de argint rămas în posesia inculpatului A.C.L.L. au fost găsite în aceeaşi zi de organele de poliţie şi restituite părţii vătămate.

Situaţia de fapt reţinută de instanţa de fond a fost probată cu:

- plângerea şi declaraţii parte vătămată;

- proces verbal de depistare a inculpatului A.C.L.L.;

- proces verbal de cercetare la faţa locului şi planşe foto;

- proces verbal de percheziţie corporală;

- proces verbal de prezentare a bunurilor;

- proces verbal de recunoaştere din grup a celor doi inculpaţi;

- proces verbal de conducere în teren unde au fost abandonate şi incendiate bunurile.

- proces verbal de confruntare între inculpaţi;

- declaraţii inculpaţi.

Împotriva sentinţei au declarat apeluri ambii inculpaţi.

Prin Decizia penală nr. 1028 din 20 decembrie 2005, Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, a respins, ca tardiv, apelul declarat de inculpatul P.S.N. şi ca nefondat apelul inculpatului A.C.L.L.

Primul inculpat a solicitat prin apărător,în temeiul art. 364 C. proc. pen., repunerea în termenul de apel întrucât a luat cunoştinţă de sentinţa pronunţată de instanţa de fond pe data de 29 noiembrie 2005 când organele de poliţie s-au prezentat la domiciliul său cu mandatul de executare a pedepsei închisorii.

În subsidiar a solicitat să se constate că sunt aplicabile dispoziţiile art. 365 alin. (1) C. proc. pen., fiind un apel peste termen şi să se dispună suspendarea executării hotărârii atacate.

Considerând că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 364 sau 365 C. proc. pen., instanţa de control judiciar a respins ca tardiv apelul inculpatului P.S.N.

Apelul inculpatului A.C.L.L. care viza individualizarea pedepsei solicitând reducerea acesteia, a fost respins ca nefondat.

Împotriva deciziei, au declarat recursuri ambii inculpaţi pe care le-au înaintat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală.

Inculpatul P.S.N. critică hotărârile instanţelor, invocând cazurile de casare prevăzut de art. 3859 pct. 171, 10, 12 şi 17 C. proc. pen.:

- greşita respingere a apelului ca tardiv;

- insuficienta motivare a hotărârii instanţei de fond şi aprecierea greşită a probelor;

- neîntrunirea elementelor constitutive ale infracţiunii de complicitate la tâlhărie pentru care a fost condamnat inculpatul;

- greşita încadrare juridică dată faptei săvârşite de acest inculpat.

Inculpatul A.C.L.L. solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor atacate şi, pe fond,după rejudecare aplicarea unei pedepse într-un cuantum mai mic. Temeiul juridic al recursului îl constituie prevederile art. 3859 pct. 14 C. proc. pen.

Recursurile declarate sunt neîntemeiate şi urmează a fi respinse ca atare.

În mod legal instanţa de apel a respins ca tardiv apelul declarat de inculpatul P.S.N.

Acest inculpat, prezent la pronunţare, a solicitat cu ocazia judecării apelului în principal, în temeiul art.364 C. proc. pen., repunerea în termenul de apel, întrucât a luat cunoştinţă de hotărârea instanţei de fond pe data de 29 noiembrie 2005, când organele de poliţie de executare a pedepsei închisorii, iar în subsidiar aplicarea art. 365 C. proc. pen., fiind vorba de un apel peste termen.

Instituţia repunerii în termen prevăzută de art. 364 C. proc. pen., este aplicabilă în situaţia în care apelantul a folosit cu întârziere calea aceasta datorită unei cauze temeinice de împiedicare.

Or, în prezentul dosar, P.S.N. nu a făcut dovada acestei situaţii, astfel că în mod justificat instanţa de apel a respins, ca tardivă, calea de atac împotriva sentinţei de la fond.

Nici prevederile art. 365 C. proc. pen., nu sunt aplicabile în speţă întrucât această instituţie, a apelului peste termen se referă la „partea care a lipsit atât la judecată, cat şi la pronunţare."

Datele dosarului de fond (a se vedea încheierile) relevă că recurentul a fost prezent la dezbateri, astfel că dispoziţiile art. 365 C. proc. pen., sunt inoperante în ceea ce-l priveşte.

În concluzie, Curtea de Apel Bucureşti, respingând ca tardiv apelul declarat de inculpatul P.S.N., a pronunţat o hotărâre legală şi temeinică.

Celelalte motive invocate de recurent nu mai pot fi luate în discuţie în raport de tardivitatea apelului declarat de acest inculpat.

Ca nefondat urmează a fi respins recursul declarat de inculpatul A.C.L.L.

Pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată pentru infracţiunea de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) şi alin. (21) lit. a) cu reţinerea de circumstanţe atenuante prevăzută de art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) şi alin. (2) şi art. 76 lit. b) C. pen., reprezintă o judicioasă evaluare a criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP) şi corespunde scopului coercitiv – educativ prevăzut de art. 52 C. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii A.C.L.L. şi P.S.N. împotriva deciziei penale nr. 1028 din 20 decembrie 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.

Deduce din pedepsele aplicate: inculpatului A.C.L.L., timpul reţinerii şi arestării preventive din 4 aprilie 2005 la 28 martie 2006, iar pentru inculpatul P.S.N., deduce reţinerea de 24 ore din data de 4 aprilie 2005 şi perioada executată de la 29 noiembrie 2005, la 28 martie 2006.

Obligă recurentul inculpat A.C.L.L. la plata sumei de 220 RON, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 RON, reprezentân.

onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Obligă pe recurentul inculpat P.S.N. Silviu Nicolae la plata sumei de 120 RON, cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 28 martie 2006.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1977/2006. Penal. Tâlhărie (art.211 C.p.). Recurs