ICCJ. Decizia nr. 2270/2006. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2270/2006
Dosar nr. 8941/44/2005
Şedinţa publică din 6 aprilie 2006
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 7/ F din 6 februarie 2006, Curtea de Apel Galaţi a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petentul S.V. împotriva rezoluţiei de neînceperea urmăririi penale din 19 septembrie 2005 dată în dosarul nr. 100/P/2005 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi.
S-a reţinut, în fapt, că printr-o plângere adresată Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi petiţionarul a solicitat efectuarea de cercetări faţă de comisarul P.G. şi subcomisarul Z.F. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), susţinând că la data de 10 mai 2005 în mod abuziv i-au cerut să predea gestiunea A.P. Galaţi, unde era administrator, au pătruns fără drept în sediul asociaţiei, însoţiţi de reprezentanţi ai primăriei şi mai mulţi locatari, de unde au ridicat două chitanţiere cu regim special, l-au scos forţat din sediul asociaţiei, aplicând sigiliul pe uşa de la intrare şi în mod abuziv l-au condus la sediul poliţiei, unde după ce a fost legitimat i s-a permis să plece.
Din actele premergătoare efectuate în cauză a rezultat că urmare nemulţumirilor produse în rândul locatarilor care făceau parte din A.P. din municipiul Galaţi a cărui administrator era de circa 10 ani, petiţionarul S.V., în luna aprilie 2005 s-a constituit un comitet de iniţiativă care a convocat adunarea generală a proprietarilor, la data de 16 aprilie 2005, la care s-a ales un nou comitet executiv, o nouă comisie de cenzori şi s-a dispus înlocuirea din funcţia de preşedinte a lui S.V., iar ulterior prin Decizia nr. 1 din 28 aprilie 2005, i s-a desfăcut contractul de muncă.
La data de 7 aprilie 2005, s-a înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi, dosarul nr. 2105/P/2005, în care S.A., membră a comisiei de cenzori reclama pe S.V. pentru săvârşirea mai multor fapte penale, cauză care a fost trimisă la I.P.J. Galaţi, fiind repartizată pentru efectuarea cercetărilor, comisarului Z.F. din cadrul S.I.F.
Noua conducere a asociaţiei şi reprezentanţii primăriei au solicitat sprijin în identificarea şi inventarierea documentelor asociaţiei şi pentru preluarea gestiunii întrucât S.V. refuza acest lucru. Pe baza înţelegerii cu reprezentanţii asociaţiei şi primăriei, la data de 10 mai 2005, s-au deplasat la sediul asociaţiei Z.F., împreună cu inspectorul primăriei, M.M. şi mai mulţi membri ai comitetului executiv, solicitându-i lui S.V. să predea cheile şi toată gestiunea.
Întrucât S.V. a avut o reacţie violentă şi de ameninţare la adresa persoanelor care s-au prezentat la sediul asociaţiei, ofiţerul de poliţie a solicitat sprijin comisarului P.G., şeful secţiei 3 poliţie, care a trimis imediat un echipaj de poliţie, după care a mers personal la sediul asociaţiei.
Întrucât S.V. şi o altă persoană care a refuzat să se legitimeze au refuzat să predea documentele, comportându-se în continuare violent, cei doi au fost conduşi la sediul poliţiei unde au fost sancţionaţi contravenţional.
S-a reţinut în rezoluţia atacată că cei doi ofiţeri de poliţie, intimaţii din cauza de faţă, în ziua de 10 mai 2005, s-au aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu atunci când s-au deplasat la sediul A.P. Galaţi unde au avut o comportare în conformitate cu legea şi în limitele atribuţiilor pe care le aveau, astfel că nu au săvârşit infracţiunea de abuz în serviciu sau vreo altă faptă penală care să atragă răspunderea penală a acestora.
Examinând actele şi lucrările de la dosar prima instanţă a constatat că în mod corect s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de intimaţi atâta timp cât cei doi ofiţeri de poliţie nu au îndeplinit nici un act contrar dispoziţiilor legale, acţionând în exercitarea atribuţiilor de serviciu şi cu respectarea prevederilor legale.
Împotriva sentinţei pronunţate de prima instanţă a declarat recurs petiţionarul care a criticat-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, susţinând în esenţă că instanţa nu a cercetat fondul cauzei şi a concluzionat în mod greşit că intimaţii în ziua de 10 mai 2005 au acţionat legal, în limitele atribuţiilor de serviciu.
Recurentul petiţionar a solicitat admiterea recursului declarat, casarea hotărârii primei instanţe, trimiterea cauzei spre rejudecare şi exonerarea sa de la plata cheltuielilor judiciare către stat la care a fost obligat deoarece consideră că nu el a cauzat aceste cheltuieli.
Recursul declarat de petiţionar este nefondat.
Verificând hotărârea atacată, respectiv actele şi lucrările de la dosar în raport de criticile invocate cât şi din oficiu în limitele prevăzute de art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte constată, că la data de 6 aprilie 2005, un comitet de iniţiativă din cadrul A.P. Galaţi având în vedere nemulţumirile locatarilor faţă de activitatea administratorului S.V. a convocat adunarea generală a proprietarilor, ocazie cu care a fost ales un nou comitet executiv şi o nouă comisie de cenzori, precum şi cadrele de conducere ale acestora.
Ulterior, la data de 8 aprilie 2005, preşedinta comisiei de cenzori, S.A. a depus o plângere penală la Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi solicitând efectuarea de cercetări faţă de S.V. pentru săvârşirea mai multor fapte penale în activitatea de administrare desfăşurată de acesta în cadrul A.P., plângerea fiind trimisă I.P.J. Galaţi pentru efectuarea de cercetări penale.
Plângerea înregistrată la I.P.J. Galaţi a fost repartizată pentru cercetări subcomisarului Z.F. care pentru soluţionarea plângerii şi având în vedere şi solicitarea comitetului executiv al A.P. s-a deplasat la data de 10 mai 2005 însoţit şi de membrii comitetului nou ales şi de un inspector din cadrul Primăriei Galaţi la sediul asociaţiei.
Mai reţine Înalta Curte că anterior datei de 10 mai 2005 petiţionarului S.V. i se solicitase să predea gestiunea faţă de împrejurarea că acesta fusese înlocuit din funcţie, comunicându-i-se de către Primăria Galaţi că „în cazul în care îşi menţine refuzul de a efectua predarea, noul comitet executiv are dreptul şi posibilitatea legală de a apela la ajutorul instituţiilor abilitate".
Petiţionarul a fost înlocuit din funcţia de administrator, în locul său fiind numită S.N. conform procesului verbal nr. 2 din 08 aprilie 2005, iar ulterior prin Decizia nr. 1 din 28 aprilie 2005 a A.P. acestuia i s-a desfăcut contractul de muncă începând cu data de 01 mai 2005.
Anterior luării acestei măsuri, la solicitarea locatarilor Primăria Galaţi a efectuat un control de specialitate la A.P. şi constatând încălcări ale legii a informat despre această situaţie reprezentantul locatarilor, recomandând convocarea de urgenţă a adunării generale a proprietarilor pentru alegerea comitetului executiv, a comisiei de cenzori şi analizarea oportunităţii menţinerii în funcţia de administrator a petiţionarului S.V.
În aceste împrejurări, având în vedere actele prezentate şi plângerea repartizată spre soluţionare intimatul Z.F. s-a deplasat la sediul A.P. Galaţi, în ziua de 10 mai 2005, însă petiţionarul i-a interzis accesul atât ofiţerului de poliţie cât şi oricărei persoane, manifestând o atitudine violentă, astfel cum au relatat martorii O.F., D.M.N., C.I., C.V. şi L.Şt.
Faţă de această situaţie intimatul Z.F. a solicitat sprijinul comisarului P.G., şeful secţiei 3 Poliţie, în circumscripţia căreia îşi are sediul asociaţia de proprietari, care împreună cu un echipaj de poliţie s-a deplasat la sediul asociaţiei şi pentru că petiţionarul a continuat să manifeste acelaşi comportament agresiv a fost condus la sediul poliţiei împreună şi cu numitul T.V. care a avut şi el o atitudine violentă, fiind sancţionată contravenţional.
În raport de cele reţinute, Înalta Curte apreciază că în mod corect Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi a dispus neîncercarea urmăririi penale faţă de cei doi intimaţi, ofiţeri de poliţie, care în virtutea atribuţiilor de serviciu s-au deplasat în ziua de 10 mai 2005 la sediul A.P. Galaţi unde au desfăşurat acţiuni specifice în limita dispoziţiilor legale, astfel încât nu se poate reţine în sarcina acestora săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP)
Cât priveşte susţinerea recurentului S.V. în sensul că nu a cunoscut faptul că a fost înlocuit din funcţia de administrator decât la data de 14 iunie 2005 când a primit scrisoarea nr. 10470din iunie 2005 a I.P.J. Galaţi, Înalta Curte constată, că afirmaţia petiţionarului este contrazisă de adresa nr. 31510 din 25 aprilie 2005 a Primăriei Galaţi, din conţinutul căreia rezultă că petiţionarului S.V. i s-a adus la cunoştinţă obligaţia de a preda documentele şi arhiva asociaţiei de proprietari, deoarece Adunarea generală a proprietarilor întrunită statutar a decis ca acesta să nu mai ocupe funcţia de administrator.
De altfel şi anterior acestei date petiţionarul a cunoscut despre obligaţia sa de a preda gestiunea asociaţiei astfel cum rezultă din procesul verbal încheiat la 15 aprilie 2005, când a refuzat să efectueze predarea şi să recunoască comitetul executiv ales de Adunarea generală a proprietarilor şi din preavizul comunicat la data de 11 aprilie 2005.
Rezultă aşadar, că la data de 10 mai 2005, când intimaţii s-au deplasat la sediul asociaţiei de proprietari, pe rolul organelor de cercetare penală era înregistrată o plângere penală împotriva petiţionarului cu privire la activitatea desfăşurată de acesta în calitate de administrator, exista o hotărâre a adunării generale a proprietarilor în sensul că acesta să nu mai fie menţinut în funcţia de administrator; la data de 08 aprilie 2005 fusese numit un alt administrator de către comitetul executiv cu participarea şi a preşedintelui comisiei de cenzori a asociaţiei, act confirmat de Primăria Galaţi; petiţionarul fiind încunoştiinţat despre obligaţia sa de a preda actele asociaţiei.
Aşa fiind, chiar dacă ulterior, la 30 august 2005, printr-o hotărâre judecătorească Tribunalul Galaţi a constatat nulitatea absolută a deciziei nr. 1 din 28 aprilie 2005 emisă de A.P. Galaţi (prin care a fost desfăcut contractul de muncă al petiţionarului) din motive procedurale, este de observat că la momentul la care s-au desfăşurat acţiunile pe care petiţionarul le califică ca fiind abuzive (10 mai 2005), actele pe baza cărora s-au întemeiat acţiunile respective erau în fiinţă, producând efecte.
Ca urmare, intimaţii nu au îndeplinit acte în dispreţul legii, ci cu respectarea prevederilor legale şi în exercitarea atribuţiilor care le reveneau, astfel că neînceperea urmăririi penale faţă de aceştia dispusă de procuror este o soluţie corectă, ca de altfel şi hotărârea primei instanţe de menţinere a rezoluţiei atacate, prin respingerea plângerii formulată de petent.
Referitor la cererea recurentului de a se dispune înlăturarea obligării sale la plata cheltuielilor judiciare către stat este de arătat că potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen., „în cazul declarării apelului ori recursului sau al introducerii oricărei alte cereri, cheltuielile judiciare sunt suportate de către persoana căreia i s-a respins ori şi-a retras apelul, recursul ori cererea". Cum în speţă plângerea formulată de petiţionar reprezintă o „cerere" în sensul dispoziţiilor legale menţionate, iar aceasta i-a fost respinsă, sunt aplicabile prevederile alin. (2) al art. 192 C. proc. pen., astfel cum corect a procedat instanţa.
Pentru considerentele arătate recursul declarat de petiţionar apare ca nefondat, ca şi cererea recurentului de a se casa hotărârea atacată cu trimiterea cauzei spre rejudecare, atât timp cât instanţa a examinat rezoluţiile date de procuror, actele premergătoare efectuate în cauză, pronunţându-se motivat asupra acestora, aşa încât, reluarea judecăţii nu se justifică.
Urmează ca în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) recursul să fie respins şi văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen., Înalta Curte.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul petiţionar S.V. împotriva sentinţei penale nr. 7/ F din 6 februarie 2006 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală.
Obligă recurentul petiţionar la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 60 RON (600.000 lei).
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 6 aprilie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2262/2006. Penal. Cerere de amânare a... | ICCJ. Decizia nr. 2291/2006. Penal. Tâlhărie (art.211 C.p.).... → |
|---|
