ICCJ. Decizia nr. 2292/2006. Penal. Tâlhărie (art.211 C.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.2292/2006
Dosar nr. 4130/1/2006
Şedinţa publică din 7 aprilie 2006
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Timiş, prin sentinţa penală nr. 685/ P din 31 octombrie 2005, în baza art. 211 alin. (1) lit. b), alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), a condamnat pe inculpatul A.M., pentru comiterea infracţiunii de tâlhărie, la pedeapsa închisorii de 8 ani cu interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP), pe durata prevăzută de art. 71 C. pen.
În baza art. 211 alin. (1) şi alin. (2) lit. b), alin. (21) lit. a) C. pen., a condamnat pe inculpatul P.C.M., pentru comiterea infracţiunii de tâlhărie, la pedeapsa închisorii de 8 ani cu interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 pe durata prevăzută de art. 71 C. pen.
A constatat că partea vătămată L.F.O. nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În baza art. 118 lit. d) C. pen., a confiscat de la inculpaţi suma de 300.000 lei prejudiciul rămas nerecuperat pentru care partea vătămată nu s-a constituit parte civil.
În baza art. 8 C. pen., art. 350 C. proc. pen., a menţinut starea de arest a inculpaţilor şi a dispus deducerea arestului preventiv din 17 iulie 2005 la zi.
Pentru a dispune astfel, tribunalul a reţinut că, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiş sub nr. 492 din 8 august 2005 înregistrat la această instanţă sub nr. 794/ P din 10 august 2005 au fost trimişi în judecată inculpaţii P.C.M., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 211 alin. (1) şi (2) lit. b) şi alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), reţinându-se că, în noaptea de 16 iulie 2005, l-au condus pe partea vătămată L.F.O. pe un teren viran situat pe raza municipiului Lugoj lângă calea ferată Lugoj - Buziaş, unde, după ce l-au lovit, l-au deposedat de suma de 2,5 milioane lei, telefonul mobil şi ceas. De asemenea, cei doi inculpaţi l-au deposedat pe partea vătămată şi de o legătură de chei, precum şi de permisul de conducere pe care însă le-au abandonat, părăsind locul faptei.
Din probele dosarului, proces-verbal de cercetare la faţa locului, declaraţiile părţii vătămate, declaraţii martori, dovezi de ridicare de la inculpaţi a bunurilor părţii vătămate şi de restituire către aceasta şi declaraţiile inculpaţilor s-a reţinut următoarea situaţie de fapt:
În noaptea de 16 iulie 2005, partea vătămată L.F.O., student la Facultatea de finanţe-bănci din cadrul Universităţii Europene D. din Lugoj, intenţiona să se deplaseze la discoteca organizată la casa de cultură din oraş, sens în care a plecat de la domiciliul său, situat pe str. Timişorii. Ajuns n faţa Liceului C.B. din Lugoj, partea vătămată a intrat în vorbă cu inculpaţii A.M. şi P.M.C. Toţi trei au hotărât să se deplaseze la localul C., cu intenţia de a consuma băuturi alcoolice. După ce şi-au achiziţionat bere, cei trei şi-au continuat drumul spre discotecă. La un moment dat, inculpaţii i-au propus părţii vătămate să nu se mai deplaseze la discoteca organizată la casa de cultură, motivând că acolo sunt multe persoane de etnie rromă, ci la o altă discotecă la care s-au oferit să o conducă pe partea vătămată. Întrucât partea vătămată a acceptat propunerea celor doi, aceştia l-au condus pe un teren viran situat pe raza municipiului Lugoj – Buziaş, unde, după ce l-au lovit, l-au deposedat pe partea vătămată şi de o legătură de chei, precum şi de permisul de conducere pe care însă, le-au abandonat, părăsind în fugă locul faptei.
Partea vătămată a încercat să-i urmărească pe inculpaţi însă, nu a reuşit, astfel că a anunţat organele de poliţie.
În dimineaţa zilei de 17 iulie 2005 s-a reuşit identificarea agresorilor în persoana inculpaţilor A.M. şi P.C.M., la locuinţa inculpatului A.M. fiind găsit telefonul mobil şi ceasul părţii vătămate, iar de la inculpatul P.C.M. ridicându-se suma de 2.200.000 lei a părţii vătămate. Toate bunurile menţionate au fost predate părţii vătămate pe bază de dovadă, astfel că aceasta se mai constituie parte civilă cu suma de 300.000 lei.
Martorul M.T.A., barman la localul C. i-a recunoscut pe partea vătămată L.F.O. şi inculpatul A.M. ca fiind doi dintre clienţii care au cumpărat bere de la barul respectiv, în noaptea de 16 iulie 2005.
De asemenea, martorul precizează că partea vătămată L.F.O. s-a întors în noaptea respectivă la bar, relatându-i că persoana care l-a însoţit împreună cu o altă persoană l-au deposedat prin violenţă de un telefon mobil, ceas şi bani.
S-a efectuat o recunoaştere din grup cu partea vătămată L.F.O. şi cei doi inculpaţi, în cadrul căreia partea vătămată i-a recunoscut pe inculpaţi ca fiind persoanele care l-au deposedat prin violenţă de bani şi bunuri.
Inculpatul A.M. nu recunoaşte comiterea faptei, arătând că bunurile găsite la el în locuinţă au fostaduse de inculpatul P.C.M., acesta din urmă fiind duşmanul lui, astfel explicându-se faptul că P.C.M. declară că au tâlhărit-o împreună pe partea vătămată.
Inculpatul P.C.M. a recunoscut comiterea faptei.
Partea vătămată a declarat că valoarea prejudiciului este de 7.000.000 lei şi nu se constituie parte civilă în cauză cu suma de 300.000 lei, prejudiciu rămas nerecuperat.
Inculpatul P.C.M. are antecedente penale ce nu atrag starea de recidivă, iar inculpatul A.M. a săvârşit fapta din prezentul dosar în stare de recidivă postexecutorie, fiind condamnat, la 3 ani şi 3 luni închisoare, prin sentinţa nr. 859 din 5 septembrie 2001 a Judecătoriei Paşcani, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute şi pedepsite de art. 208 şi 209 lit. g) C. pen., cu aplicarea art. 71 şi 64 C. pen.
Inculpatul a fost arestat preventiv la 17 aprilie 2001 şi liberat condiţionat cu un rest de pedeapsă de 294 zile neexecutat la data de 26 noiembrie 2003.
În drept, fapta inculpaţilor A.M. şi P.C.M. care, în noaptea de 16 iulie 2005, în jurul orelor 2,00, prin violenţă l-au deposedat pe partea vătămată L.F.O. de suma de 2,5 milioane lei, un telefon celular şi un ceas de mână, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tâlhărie, prevăzută şi pedepsită de art. 211 alin. (1) şi (2) lit. b), alin. (21) lit. a) C. pen. Inculpatul A.M. a săvârşit fapta în stare de recidivă postexecutorie, prevăzută de art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP)
În baza art. 211 alin. (1) lit. b), alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), a condamnat pe inculpatul A.M. pentru comiterea infracţiunii de tâlhărie, la pedeapsa închisorii de 8 ani, cu interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP), pe durata prevăzută de art. 71 C. pen.
În baza art. 211 alin. (1) şi (2) lit. b), alin. (21) lit. a) C. pen., a condamnat pe inculpatul P.C.M. pentru comiterea infracţiunii de tâlhărie, la pedeapsa închisorii de 8 ani, cu interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 pe durata prevăzută de art. 71 C. pen.
La stabilirea pedepselor s-a avut în vedere pericolul social al inculpaţilor, pericolul ridicat al faptei comise, modalitatea de comitere a faptei, scopul urmărit, prejudiciul creat, astfel încât pedeapsa aplicată inculpaţilor să fie de natură să ducă la reeducarea acestora şi la prevenirea comiterii de noi fapte penale.
A constatat că partea vătămată L.F.O. nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În baza art. 118 lit. d) C. pen., a confiscat de la inculpaţi suma de 300.000 lei, prejudiciul rămas nerecuperat pentru care partea vătămată nu s-a constituit parte civilă.
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), şi art. 350 C. proc. pen., a menţinut starea de arest a inculpaţilor şi a dispus deducerea arestului din 17 iulie 2005 la zi.
Împotriva acestei sentinţe penale au declarat apel cei doi inculpaţi, criticând-o pentru netemeinicie, întrucât pedepsele aplicate sunt aspre.
Curtea de Apel Timişoara, prin Decizia penală nr. 54/ A din 2 februarie 2006, a admis apelul declarat de inculpatul P.C.M. împotriva sentinţei penale nr. 685/ PI din 31 octombrie 2005, pronunţată de Tribunalul Timiş.
S-a casat în parte sentinţa privind măsura confiscării sumei de 300.000 lei în solidar şi de la inculpatul P.C.M. şi rejudecând, înlătură măsura confiscării sumei de 300.000 lei de la inculpatul P.C.M., urmând să se menţină măsura confiscării numai de la inculpatul A.M.
Respinge apelul inculpatul A.M. împotriva aceleiaşi sentinţe, ca nefondat.
Menţine măsura arestării preventive pentru fiecare inculpat şi deduce în continuare, arestarea preventivă de la 31 octombrie 2005 la zi.
Menţine restul dispoziţiilor sentinţei.
Nemulţumiţi şi de această hotărâre, în termenul legal, au declarat recurs atât inculpatul P.C.M., precum şi inculpatul A.M.
Prin recursurile declarate, cei doi inculpaţi reiau motivul invocat şi prin apel, respectiv, au solicitat reducerea pedepselor şi numai inculpatul P.C.M. şi pentru prima dată, în această fază procesuală, susţine că asupra sa s-au exercitat presiuni, pentru a-l învinovăţi pe coinculpatul A.M.
Recursurile sunt nefondate.
Verificându-se probatoriu cauzei şi hotărârea atacată, în raport de criticile aduse, precum şi din oficiu, Curtea reţine că acesta a fost evaluat corect, că situaţia de fapt corespunde activităţii infracţionale desfăşurată de fiecare inculpat, iar încadrarea juridică este cea legală.
Nu se constată nici un fel de dubii sau contradicţii cu privire la vinovăţia fiecărui recurent, aşa încât, susţinerile inculpatului P.C.M. sunt apreciate ca simple afirmaţii şi apărări, infirmate însă de probe.
Pedepsele în cuantum de câte 8 ani închisoare, pentru fiecare inculpat recurent, faţă de împrejurările concrete în care au conceput şi realizat tâlhăria comisă, nu pot fi apreciate ca excesive, aflându-se doar cu un an peste limita minimă prevăzută de textul ce incriminează fapta, dar şi în raport cu datele făptuitorilor, ce au antecedente penale, iar pentru A.M. fiind corect reţinută şi starea de recidivă postexecutorie.
În consecinţă, recursurile urmează a fi respinse, ca nefondate, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. şi menţinută hotărârea atacată.
Se vor aplica pentru cei doi inculpaţi recurenţi şi dispoziţiile art. 381 şi 192 C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii A.M. şi P.C.M. împotriva deciziei penale nr. 54/ A din 2 februarie 2006 a Curţii de Apel Timişoara.
Deduce din pedepsele aplicate inculpaţilor, perioada arestării preventive de la 17 iulie 2005 la 7 aprilie 2006.
Obligă recurenţii inculpaţi la plata sumelor de câte 220 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, sumele de câte 100 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 7 aprilie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2291/2006. Penal. Tâlhărie (art.211 C.p.).... | ICCJ. Decizia nr. 2294/2006. Penal → |
|---|
