ICCJ. Decizia nr. 3086/2006. Penal. Strămutare (art. 55 şi următoarele C.p.p.). Contestaţie în anulare - Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.3086/2006
Dosar nr. 5768/1/2006
Şedinţa publică din 15 mai 2005
Deliberând asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. 5768/172006, petentul D.C. a formulat contestaţie în anulare împotriva încheierii nr. 1953 din 27 martie 2006, pronunţată în dosarul nr. 2066/1/2006 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, prin care i s-a respins cererea de strămutare a cauzei care formează obiectul dosarului nr. 6257/2004 al Judecătoriei Giurgiu.
În vederea soluţionării cauzei, a fost ataşat dosarul nr. 2066/1/2006 al acestei instanţe.
Examinând cererea de contestaţie, potrivit art. 391 C. proc. pen., Înalta Curte constată că aceasta nu este admisibilă.
Potrivit art. 386 C. proc. pen., contestaţia în anulare poate fi formulată împotriva hotărârilor definitive în următoarele cazuri: când procedura de citare a părţii pentru termenul la care s-a judecat cauza de către instanţa de recurs nu a fost îndeplinită conform legii, când partea dovedeşte că la termenul la care s-a judecat cauza de către instanţa de recurs a fost în imposibilitate de a prezenta şi de a încunoştinţa instanţa despre această împiedicare; când instanţa de recurs nu s-a pronunţat asupra unei cauze de încetare a procesului penal dintre cele prevăzute în art. 10 alin. (2) lit. f) - i1), cu privire la care erau probe în dosar; când împotriva unei persoane s-au pronunţat două hotărâri definitive pentru aceeaşi faptă.
Având în vedere caracterul de cale de atac extraordinară, legiuitorul a prevăzut expres şi limitativ, după cum rezultă din textul de lege anterior menţionat, cazurile în care se poate formula contestaţie în anulare.
Contestatorul, prin cererea formulată, solicită anularea unei încheieri care a avut ca obiect soluţionarea unei cereri de strămutare formulată în temeiul art. 55 – art. 61 C. proc. pen.
Din analiza dispoziţiilor art. 386 C. proc. pen., se constată că o astfel de hotărâre nu poate fi atacată pe calea contestaţiei în anulare, nefiind pe de o parte hotărâre pronunţată în recurs, iar pe de altă parte, datorită specificului ei prin pronunţarea unei hotărâri prin care se soluţionează o cerere de strămutare nu pot fi încălcate dispoziţiile legale privind autoritatea de lucru judecat [(caz prevăzut de dispoziţiile art. 386 lit. d) C. proc. pen.)].
În consecinţă, având în vedere considerentele expuse, contestaţia în anulare va fi respinsă ca inadmisibilă.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatorul D.C. împotriva încheierii nr. 1953 din 27 martie 2006 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosar nr. 2066/1/2006.
Obligă contestatorul la plata sumei de 120 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 15 mai2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3079/2006. Penal. Tâlhărie (art.211 C.p.).... | ICCJ. Decizia nr. 3089/2006. Penal. Contestaţie la executare... → |
|---|
