ICCJ. Decizia nr. 3104/2006. Penal. Menţinere măsură de arestare preventivă. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.3104/2006
Dosar nr. 7667/1/2006
Şedinţa publică din 15 mai 2006
Deliberând asupra recursului penal de faţă, constată următoarele:
Prin încheierea din 26 aprilie 2006, pronunţată în dosarul nr. 3927/2005, Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, a dispus, printre alte măsuri, şi menţinerea stării de arest a inculpatului C.B.N., instanţa fiind sesizată cu apelurile formulate împotriva sentinţei penale nr. 597/2005 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală.
Pentru a dispune astfel, instanţa a constatat că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive a inculpatului subzistă şi se impune şi în continuare privarea de libertate a acestuia.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal, a formulat recurs inculpatul C.B.N. criticând-o pentru greşita menţinere a stării de arest, susţinând că nu se mai menţin temeiurile avute în vedere la luarea măsurii, motiv pentru care se impune revocarea acestei măsuri.
Examinând hotărârea atacată sub aspectele invocate de inculpat, cât şi din oficiu conform art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte constată că recursul formulat nu este fondat, încheierea fiind legală şi temeinică.
Din actele şi lucrările de la dosar, se constată că recurentul inculpat a fost trimis în judecată şi condamnat, în primă instanţă, prin sentinţa penală nr. 597 din 21 aprilie 2005 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală, pentru săvârşirea infracţiunii de droguri de mare risc în formă continuată, prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 16 din Legea nr. 143/2000, precum şi a art. 74 lit. a) şi c) C. pen., raportat la art. 76 lit. b) C. pen., la 3 ani închisoare.
În esenţă, în fapt, s-a reţinut că recurentul inculpat C.B.N., în zilele de 23 iunie 2004 şi 1 iulie 2004 ar fi intermediat vânzarea către colaboratorul I.E. a unei cantităţi de 1,85 gr. cocaină pentru suma de 12.500.000 lei, iar în data de 3 septembrie 2004 ar fi intermediat martorului R.C. cumpărarea de la inculpatul S.F. a cantităţii de 0,58 gr. cocaină, pentru suma de 500.000 lei.
La data de 4 septembrie 2004, faţă de inculpat s-a dispus luarea măsurii arestării preventive, pentru cazurile prevăzute de art. 148 lit. b) şi h) C. proc. pen., reţinându-se că infracţiunea a fost flagrantă, pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea mai mare de 4 ani şi există probe că cercetarea sa în libertate ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică.
Înalta Curte constată că, în mod corect, s-a reţinut că către instanţa de apel că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive a inculpatului continuă să existe şi în această fază procesuală, având în vedere regimul sancţionator stabilit de lege pentru infracţiunea de trafic ilicit de droguri de mare risc, pericolul concret pentru ordinea publică pe care lăsarea sa în libertate l-ar prezenta pentru ordinea publică, pericol care rezultă din natura şi gravitatea infracţiunii, din modalitatea în care se reţine că aceasta ar fi fost comisă, cantitatea relativ mare de droguri care ar fi fost comercializată.
De asemenea, se constată că sunt îndeplinite şi condiţiile impuse de art. 143 C. proc. pen., în sensul existenţei probelor de natură să contureze participaţia recurentului la săvârşirea faptei penale.
Se constată că măsura luată este legală şi temeinică, fiind respectate în cauză dispoziţiile art. 3002 C. proc. pen., cu referire la art. 160b alin. (1) şi (3) C. proc. pen., iar pentru buna desfăşurare a procesului penal se impune în continuare privarea de libertate a inculpatului.
În consecinţă, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul inculpatului C.B.N. va fi respins ca nefondat.
Văzând şi dispoziţiile art. 191 alin. (1) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul C.B.N. împotriva încheierii din 26 aprilie 2006 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în dosar nr. 37951/2/2005 (nr. vechi 3927/2005).
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 120 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 40 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 15 mai2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3089/2006. Penal. Contestaţie la executare... | ICCJ. Decizia nr. 3109/2006. Penal → |
|---|
