ICCJ. Decizia nr. 3139/2006. Penal
| Comentarii |
|
Prin încheierea nr. 6/ F din 9 mai 2006, pronunțată în dosarul nr. 4983/2/2006 (1502/2006), Curtea de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și familie, a admis cererea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București și a dispus arestarea provizorie în vederea extrădării, pe o perioadă de 20 de zile, de la 9 mai 2006 la 28 mai 2006, inclusiv, a persoanei extrădabile G.Y.
Pentru a hotărî astfel, curtea de apel a reținut că, la data de 3 mai 2006, B.I. Ankara a solicitat arestarea provizorie a cetățeanului turc G.Y., arătând că cererea de extrădare va fi trimisă ulterior.
Examinând actele și lucrările din dosar, instanța de fond a constatat că cetățeanul turc G.Y. a fost condamnat de autoritățile judiciare turce, la o pedeapsă de 2 ani închisoare, pentru săvârșirea unei infracțiuni de omor din culpă, pentru care s-a emis mandatul de arestare nr. 2005 din 11 din data de 13 septembrie 2005.
Instanța a luat act de poziția persoanei extrădabile, care a arătat că este de acord să execute pedeapsa aplicată și că nu se va opune extrădării.
Audiată fiind de către procuror și de către instanță, persoana extrădabilă a învederat că în România desfășoară o activitate de natură economică, că nu a dobândit cetățenia română, statutul de refugiat sau altă formă de protecție juridică pe teritoriul statului român.
Constatând că infracțiunea pentru care persoana extrădabilă a fost condamnată este incriminată și de legislația română, în art. 178 C. pen., fiind întrunite exigențele dublei incriminări prevăzute de art. 26 din Legea nr. 302/2004, pedeapsa aplicată îndeplinind condiția referitoare la gravitatea, conform art. 28 din același act normativ, persoana extrădabilă nefiind exceptată de la extrădare, potrivit dispozițiilor art. 23 din aceeași lege, și având în vedere că autoritățile competente ale statului solicitant au cerut arestarea provizorie a cetățeanului turc G.Y., înaintea formulării și transmiterii cererii de extrădare, instanța de fond a luat măsura arestării provizorii a acestuia pe o perioadă corespunzătoare pentru verificarea depunerii cererii de extrădare.
împotriva acestei sentințe, persoana extrădabilă a declarat recurs, solicitând punerea sa în libertate.
Recursul este nefondat.
Verificând hotărârea atacată în raport de textele legale invocate în cauză, respectiv art. 23, 26, 28, 45 și 46 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară în materie penală, se constată că în mod corect instanța de fond a apreciat că sunt îndeplinite cerințele impuse de acestea, neexistând impedimente legale, care să justifice respingerea cererii parchetului privind luarea măsurii arestării provizorii.
Simpla cerere a recurentului de a fi pus în libertate pentru câteva zile nu poate fi primită, întrucât dispozițiile legale în vigoare nu prevăd această posibilitate.
Nefiind nici alte temeiuri de casare care pot fi luate în considerare din oficiu, urmează ca recursul declarat de persoana extrădabilă să fie respins, ca nefondat.
Au fost văzute și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3140/2006. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3138/2006. Penal → |
|---|
